Statul român este încă tînăr. Şi neliniştit

Fără Presseurop? jpeg

Dimineaţă devreme la Paris, în birourile Presseurop. "Şefu', doi miniştri şi-au dat demisia, Crin face prostii – a dat consilierii jos – şi Curtea Constituţională şi-a schimbat calimera: nu mai dă verdictul oficial al referendumului în 13 septembrie, ci în 31 august". Şeful răspunde: "Nimic nou, la voi totul se chimbă cu o viteză uimitoare, ca de fapt totul să rămînă în état. Dar noi n-are sens să scriem zilnic despre foiletonul vostru, nu? Nu sîntem o serie tv".

Avîntul a căzut net, dar realitatea m-a lovit asemeni unei după-amieze pariziene, direct în creştetul capului: România este un foileton cu lacrimi de sînge, un fel de "Tînăr şi neliniştit" [brr, îmi vine să fug doar la auzul muzicii de debut], care merge la televizor zilnic, la aceeaşi oră, dar un "Tînăr şi neliniştit" în variantă balcanică: totul este exacerbat spre grotesc. Dacă ratezi un episod nu ai pierdut de fapt nimic. Fiecare episod stoarce casnicei din bucătărie lacrimi adevărate, devine subiect de predilecţie la cafeluţa de la ora 5, cu vecina de jos, subiect de bîrfă cu cucoana de la aprozar şi chiar tema discuţiei de pe facebook. Da, coane, România a evoluat, taifasul s-a mutat de pe scara blocului pe Internet, într-o dulce uşurătate a fiinţei despre care Ion Luca Caragiale, căruia Dilema veche îi dedică un număr întreg, ştia ceva:

“Noi, românii, sîntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gîndeşte foarte mult, ne putem mîndri că cel puţin se discută foarte mult”.

Curat murdar. Nici nu ştiu dacă este de rîs sau de plîns, dar pe bune dacă s-a schimbat ceva de acum un secol. Cetăţeanul turmentat tot nu ştie cu cine să voteze, reacţiunea bate la uşă, scrisorile se pierd între palate... avem un „plebicist“ care tocmai s-a încheiat,  "dar ale cărui ecouri sînt departe de a se fi stins. Fiţi sănătoşi şi veseli".

"Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă", scria, în 1896, Caragiale:

"Ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu-l aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grîu. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie cel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniţă de pîne.

Unde însă sîrguinţa statului de a înfiinţa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral şi intelectual. Statul poate decreta şi face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci de vapoare pe mare, trei sute de mii de armată şi aşa mai departe; asta se poate; dar artă, literatură, filozofie... Pentru aceste producţiuni ale spiritului omenesc trebuie – ceva mai mult decît un stat politic – o societate aşezată de pe vremuri.

O aşa societate, în urma prefacerilor din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestriţată şi mai eterogenă. Această strînsură de năvală, care-şi schimbă fizionomia în fiece zi, care n-are nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiţie şi, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gîndire şi simţire, este departe de a fi ceea ce se înţelege prin cuvintele „societate aşezată“. Lumea aceasta seamănă cu un vast bîlci, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înfiinţat de-a binele, nimic durabil. În bîlciuri se ridică barace şubrede, pentru timp foarte mărginit, nu monumente durabile, cari să mai rămînă şi să folosească şi altora decît acelor ce le-au ridicat. Artă, literatură, filozofie – astea sunt monumente pe cari nici nu poate, nici n-ar avea de ce să le ridice o lume cum e cea de astăzi la noi. […]

De aici rezultă plîngerea nedreaptă pe care noi, românii, o facem aproape în toate zilele cu atîta uşurătate. Cînd vedem că vreo instituţie nu merge bine, nu-şi atinge scopul sau nu prosperează, atunci n-avem decît un strigăt: Nu merge, pentru că şi în această instituţie se face politică. Dacă nu s-ar amesteca politica, ar merge. Cum vrei să meargă dacă şi aci se amestecă politica?"

Nu vi se pare că totul este încă pertinent şi valabil? Cum spuneam, "n" sezoane dintr-un serial ieftin de televiziune, care adună în faţa televizorului (cu care aţi minţit poporul?) tot poporul, şi care de fapt nu are altă funcţie artistică decît să ducă spre şi mai mult kitsch şi spre şi mai mult provincialism. Mi se pare mie, sau mare parte din cei care conduc azi ţara spuneau pe vremuri că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o scăpare din chingiile provincialismului şi o aşezare a ţării pe harta de unde a fost brusc smulsă de ruşi şi de împărţirea lumii şi a lumilor adiacente, după al Doilea Război Mondial bla bla? Geaba, statul român este încă tînăr. Şi neliniştit.

"Maratonul modern nu se va măsura în kilometri, ci în ani – în viaţa fiecărui cetăţean. Premiul va fi cîştigat nu de cei care vor termina ci de cei care vor îndura mai mult, care nu vor cădea pradă disperării, care nu se vor lăsa corupţi de violenţă, împotriva lor şi împotriva altora. Cîştigătorii vor fi acei copii, femei, bărbaţi care vor supravieţui unor dezamăgiri repetate, unor tentaţii de neaşteptat şi unor obstacole care nu se mai termină. Victoria va fi a celor care vor supravieţui, prin speranţă. Ei vor fi neînvinşii". I Kathimerini publică aceste cuvinte în editorialul de azi, "The Hunger Games". 

Ciudat, este ca şi cum ar vorbi despre România...

Iulia Badea Guéritée este jurnalistă franceză născută în 1972 în România. Este responsabilă a versiunii româneşti presseurop.eu şi se ocupă de rubricile România şi Moldova pentru revista Courrier International, unde este şi animatoarea blogului său personal. Membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, este deţinătoarea premiului Louise Weiss, 2006, pentru cel mai bun jurnalist european.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.