O știre despre știri

27 iunie 2017
Se poate şi mai rău? Presa în 2017 jpeg

Recent, un raport* despre mass media din România și despre banii aferenți domeniului a avut parte de o publicitate însemnată. Din cele două pagini ale raportului se poate afla că în 2016, bugetul de publicitate raportat la populație a fost în continuare sub cel de dinainte de criza din 2010 (aproximativ cu 40% mai mic). Din acest buget, partea leului e luată de Central Media Enterprises, care deține brandurile cu cea mai mare audiență atît offline (ProTV), cît și online (stirileprotv.ro). Toate bugetele de publicitate s-au mărit în 2016 față de 2015 (TV, online, radio, OOH), numai cel din print a continuat să scadă. Bugetul TVR pe 2017, acum trecut integral la stat, este 60% din întregul buget de publicitate din România pe anul 2016. În online e o luptă acerbă pentru trafic între digital borns, digital migrants și site-urile susținute de legacy media – adică între site-urile construite de la zero, cele care au provenit din migrarea din print în online și cele care apar pe lîngă media tradiționale (TV, print sau radio). Oamenii ar fi mai degrabă dispuși, în comparație cu situația din multe țări europene, să plătească pentru conținutul online. Nivelul de încredere în presă este mai mic în România decît media globală. Raportul mai scrie că redacțiile sînt reduse ca număr de membri, jurnaliștii nu sînt solidari, iar bloggerii și influencer-ii nu își declară mereu interesele.

Toate acestea nu sînt însă noi. Pe unele le puteam afla de pildă din Media FactBook, un raport de profil mult mai detaliat, care apare deja de cîțiva ani buni. Pe altele le știu din site-urile ONG-urilor care se ocupă de presă și libertatea de exprimare. Unele date din raportul citat intră în coliziune cu datele din alte rapoarte sau cu informațiile unor instituții de stat. De exemplu, raportul Reuters Institute susține că rata de penetrare a Internetului în România este de 56%, fără să precizeze anul de referință; Media FactBook 2017 vorbește însă de o rată pe 2016 de 70% pentru populația cuprinsă între 16 și 74 de ani. Poate că raportul Reuters se referă la altă marjă de populație, dar nu precizează acest lucru. Oricum, din cele 36 de țări cuprinse în raport, cea mai redusă rată de penetrare la Internet ar avea-o România și Mexicul.

Partea ceva mai interesantă din raportul Reuters apare însă cînd datele încep să fie sintetizate la nivel global. Una dintre observații este că folosirea rețelelor de socializare pentru consumul de știri este în ușor declin în mai multe țări, cum ar fi Brazilia, Australia, Suedia, Portugalia, Austria, Franța, Germania și Spania. O explicație ar fi dată de schimbarea algoritmilor Facebook, care mai nou favorizează comunicarea în familie sau între prieteni. Altă explicație, potrivit raportului, ar putea fi că oamenii au redus din timpul alocat rețelelor sociale și au început să folosească mai mult aplicațiile de tip mesagerie, cum ar fi WhatsApp.

În momentul de față, mai mult de jumătate din populația vizată de raport (54%) preferă să acceseze conținut selectat prin intermediul unui algoritm (motoare de căutare, social media, agregatoare de știri) decît să citească știri selectate de un editor (direct, pe email sau prin alertele pe mobil). Consumatorii din ultima categorie sînt în proporție de 44%, și ei ar fi și mai puțini dacă e vorba de oameni mai tineri sau de cei care folosesc smartphone-ul. Faptul îmi aduce aminte de decizia din aprilie a BBC-ului de a renunța de serviciul de alerte de breaking news pe e-mail.

O altă discuție este cea legată de „fake news” – în traducere liberă, „știri false”. Raportul menționează trei definiții pentru „fake news” și spune că oamenii tind să atribuie fenomenului rădăcini alogene, din afara țării. Nu pare întîmplător că aici e analizată și încrederea în instituțiile de presă. România, cu o rată de încredere de 39%, se află spre coada clasamentului. Țările în care presa se bucură de încrederea publicului consumator sînt din zona Europei de nord și din zona latină (Brazilia, Portugalia, Spania), toate cu o cotă de încredere de cel puțin 50%. La polul opus sînt Coreea de Sud și Grecia, unde nici măcar unul din patru locuitori nu are încredere în presă. Motivul atitudinii precaute ar fi în principal percepția că jurnaliștii sînt prea apropiați de zona guvernamentală. De altfel, precizează raportul, doar în Grecia oamenii spun că mai degrabă cred în știrile de pe rețelele de socializare decît în cele ale instituțiilor de presă consacrate – deși rămîne neclar ce înseamnă o știre din social media.

Interesantă e și explozia de abonamente online din Statele Unite după victoria lui Donald Trump în alegeri. De la opt la sută din totalul abonamentelor, după alegeri cota abonamentelor digitale (incluzînd one-off payments și donațiile online) a ajuns în SUA la 16%. În primele șase luni de la alegerea lui Trump, The New York Times și-a mărit cu 500.000 numărul de abonamente, iar The Wall Street Journal cu 200.000. Potrivit unui sondaj citat de raport, un sfert dintre americanii cu abonamente online afirmă că s-au abonat ”pentru a contribui la finanțarea jurnalismului”. La nivelul țărilor luate în calcul însă, doar 16% din locuitori au plătit în ultimul an ca să aibă acces la conținut online de știri. Raportul arată că la întrebarea dacă au acum vreun abonament digital, 5% din români au răspuns afirmativ, dublu decît în Cehia, Marea Britanie, Germania sau Franța. Nu îmi e foarte clar la ce publicații sau instituții au românii abonamente digitale, poate la cele academice sau la biblioteci online – raportul nu precizează. Sau poate au la publicațiile străine, pentru că multe dintre cele interne care au încercat acest mod de plată – inclusiv cea în care citiți articolul de față – au renunțat la abonamentele digitale din cauza interesului foarte scăzut al cititorilor.

_____________________________

* Reuters Institute Digital News Report 2017, pag. 88-89.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Jon S, Flickr

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.