Viața în mijlocul haitei

26 iulie 2014
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

Fiind un copil crescut în bloc socialist, cu ferestre de la care vedeai cel mult blocul de vizavi, mereu mi-am dorit o casă cu curte, iar visul ăsta sau, mă rog, cam a zecea parte din el, mi s-a împlinit anul trecut. M-am mutat într-un apartament la parterul unei case, tot la 5 minute de piața Obor (așa cum îmi doream), care seamănă cu un vagon de tren înțesat cu de toate și cu o curte nu mai mare decît o terasă, însă doar a mea („singur curte” e termenul care se folosește în anunțurile imobiliare). Credeam că viața mea se va schimba într-un mod fundamental în bine și într-un fel s-a schimbat. Am pavat curtea (care era oricum betonată), am cumpărat din piață cinci mușcate, mi-am montat o masă de plastic, cu o umbrelă și trei scaune, am dus o lupta acerbă cu gîndacii negri „de canal” (din care am ieșit oarecum învingătoare), am întins sîrme ca bolta de viță să acopere toată curtea și să țină umbră. Asta se întîmpla vara trecută. Cînd am cumpărat casa, n-am ținut cont de un singur detaliu sau am zis că nu va conta prea mult – vecinul din curtea alăturată, la fel de meschină ca a mea, de altfel (dar să ai un petic de curte în centrul Bucureștiului e ceva!) avea doi cîini de talie mare, un lup și un Husky. Ei bine, cîinii aștia nu ies niciodată din cei zece metri pătrați care le-au fost „repartizați” de stăpîni – aici dorm, iarna și vara, aici mănîncă, aici își fac nevoile și mai ales aici… latră. Mi-am zis că o să mă obișnuiesc cu timpul, ba chiar mi-am făcut iluzii că mă voi împrieteni cu ei și că, prin gard, ne vom înțelege cumva, eu și cîinii. Ba chiar am depus eforturi serioase în sensul ăsta – cîte oase n-am aruncat ba unuia, ba altuia ca să nu nedreptățesc pe niciunul (mai ales că lupul la o primă vizită în curtea vecină, sărise la mine și mă capsase de picior, deși stăpînul era acolo, așa că prinsesem frică de el)! Cu toată „prietenia” noastră, cîinii își făceau conștiincios datoria: la orice mișcare pe stradă, mai ales noaptea sau la primele ore ale dimineții, cîinii ham! Și nu orice fel de ham!, era un fel de acces de lătrat isteric care dura pînă la o jumătate de oră, pe două tonuri diferite – al lupului grav, bărbătesc, al cățelei Husky, obraznic și ascuțit. Începusem să am un vis obsesiv care se tot repeta: în vis, se făcea că aveam un permanent conflict cu un boșorog care urla la mine cu o voce răgușită. Cînd mă trezeam brusc descopeream că era de fapt lupul care lătra sub fereastra mea. A doua mare problema a fost mirosul care mai ales cînd era cald afară, devenea insuportabil – așa cum am spus, cîinii își fac nevoile în curte. Pe aceasta temă, am avut cîteva discuții cu vecinul (care, e adevărat, curăța mizeria zilnic, dar tot degeaba!), căci cu lătratul nu aveam ce să-i zic, cîinii latră, ce poți să le faci? A promis, cu jumătate de gură, că face, că drege, că va spăla cu un detergent frumos mirositor, că va găsi el un „sistem”. N-a făcut nimic. Mai mult de atît, mai pleca și cîteva zile la țară și lăsa cîinii de izbeliște în curte. Iar atunci curtea lui devenea un soi de hazna. Din nou discuții, a promis că o să-i ia cu el la țară, „ce-o să se mai bucure lupul cînd o să alerge liber pe dealuri, hehe!”. Aiurea! Lupul și-a văzut în continuare de treaba lui în „cușca” de zece metri pătrați.

Tot ce am povestit pînă acum demonstrează faptul că nimic nu se poate rezolva „pe cale amiabilă” între vecini. Totuși, mă consolam la gîndul că în cealaltă curte lipită de a mea care adăpostea o casă în paragină, nu locuia nimeni. De aici, mi se părea că vin înspre mine valuri de liniște și de aer proaspăt. Însă în vara aceasta casa s-a vîndut și, spre nenorocul meu, s-au mutat trei cîini (căci pe stăpînii lor nu prea i-am văzut la față), tot de talie mare, rasă comună, culeși de pe străzi. Așadar, să rezumăm – doi în stînga, trei în dreapta, o haită în toată regula. Cei trei nou-veniți își fac nevoile tot în curte, unde în altă parte, că doar d-aia ne luăm casă cu curte! Iar cînd latră toți cinci, se aude pînă la Giurgiu. Am încercat în zadar să am o discuție cu noii proprietari. Au mărturisit senini că ei au luat casa în primul rînd pentru cîini. Casa cîinilor, un coteț ceva mai mare. Ei vin din cînd în cînd să le dea de mîncare, urmînd să repare casa și să se mute, la un moment dat. Au promis că o să-i mai țină și prin casă. N-au făcut-o. Apoi, au venit cu o propunere: „Haideți să le facem un program! Îmi spuneți cînd doriți dvs. să folosiți curtea (curtea mea!) și eu vin și-i închid înăuntru, să nu vă deranjeze!”

Dincolo de latura comică (și absurdă) a acestei povești, situația tinde să devină una dramatică. E vara, nu pot ține niciun geam deschis, din cauza mirosului și a lătratului. Dorm cu dopuri în urechi, dar îi aud și așa. Cît despre curte – „mica mea oază de liniște și relaxare”, anul acesta dacă am băut o bere aici, seara, de două ori, prefer să ies la o terasă, așa cum făceam cînd locuiam la bloc. Și, mai rău decît la bloc, mă gîndesc unde să mai fug de acasă. Am ajuns să urăsc cîinii și mai am un pic pînă voi începe și eu să latru.

Desigur, s-ar putea face ceva din punct de vedere legal. M-am gîndit la asta, m-am interesat la Poliție și Primărie. Se face o reclamație, apoi o constatare, din cîte am înțeles există o lege a decibelilor admiși (și suportabili) și… se dau amenzi (între 100 și 400 de lei, parcă). Însă am senzația că nu voi rezolva mare lucru (n-o să vină nimeni să le ia oamenilor cîinii din curte), iar acest demers ar însemna o declarație de război față de ambii vecini. Adică, exact ceea ce aș fi vrut să evit.

Logic vorbind, bieții cîini n-au nicio vină. Se face atît tam-tam în legătură cu cîinii vagabonzi, însă nimeni nu se gîndește la cîinii „domestici” și la așa-zișii lor stăpîni care trăiesc la oraș, cu mentalitatea omului de la țară (împletită cu nesimțirea șmecherului „de cartier”) – „Am un cîine, îl țin în curte (eventual legat), ca să latre și să apere proprietatea… așadar, e un animal util, eu îi dau să mănînce și îmi fac datoria față de el!”. De ce „iubitorii de animale” (și organizațiile lor) nu iau în calcul și acești cîini chinuiți, condamnați să trăiască o viață întreagă de cîine, în cîțiva metri pătrați de curte, fără niciun dram de libertate sau de afecțiune? Păi, din punctul meu de vedere, mai fericiți sînt cei de pe străzi… pe acești cîini ignorați nu-i vrea, de fapt, nimeni. M-am uitat de multe ori la „Poliția animalelor”, la Animal Planet, am văzut ce înseamnă o instituție care să reglementeze astfel de probleme, ce înseamnă de fapt cruzimea față de animale, cum se confiscă cîinii cînd se constată că au condiții improprii de trai, cum se dau amenzi cu adevărat usturătoare și cum se ajunge la procese. Pînă o să fie și la noi la fel, trăim laolaltă oameni și cîini, cu nervii uzați și unii și alții. Și sînt convinsă de ce gîndesc „stăpînii” lor care deocamdată fac legea și mă privesc ironic: „Păi dacă nu-ți convine, ce ți-a trebuit casă cu curte?! De, așa-i la curte!”

Între timp, mi-au murit și mușcatele, nu mai am nici chef, nici drag de ele.              

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
NYP: Minciunile oamenilor de știință cu privire la pandemia COVID-19. Virusul care a omorât milioane de oameni, posibil creat de om
La patru ani de la izbucnirea pandemiei de Covid, în SUA se aduc acuzații de falsificare a adevărului de către oamenii de știință, iar dr. Fauci este arătat cu degetul pentru că a ținut cu „big pharma”.
image
Copii forțați de părinți să stea la cerșit pe vânt și ploaie, printre mașini, pe un drum din Buzău
Poliția a pus capăt chinurilor la care au fost supuși mai mulți copii și un adult cu handicap chiar de către cei care ar trebui să aibă grijă de ei. Două cupluri din comuna buzoiană Siriu, care aveau relație de concubinaj, și-au obligat copiii și nepoții, minori și un adult invalid, să cerșească
image
Profesoară în vârstă de 30 de ani, găsită vinovată după ce a făcut sex cu doi elevi minori. Ce îi scria unuia dintre tinerii de 15 ani VIDEO
O profesoară de matematică din Marea Britanie, în vârstă de 30 de ani, supranumită „Bunda Becky” de către elevi, a fost găsită vinovată pentru că a întreținut relații sexuale cu doi adolescenți. În fața instanței, ea a încercat să dea vina pe comportamentul elevilor.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.