The New Limbaj

7 august 2015
Re uniformizarea şcolară jpeg

Într-o seară, pe cînd îmi aşteptam o amică, la o terasă bucureşteană, m-am trezit trăgînd cu urechea la conversaţia aprinsă dintre trei domnişoare, aflate la masa alăturată. Indiscreţia mea a fost inevitabilă, cauzată fiind de tonul ridicat al celor trei. Era ca şi cum, la un joc de cărţi, unul dintre parteneri îşi ţine cărţile prea la vedere. Nu te poţi abţine.

“Mă simt kind of naşpa” – a spus una dintre ele, subjugîndu-mi imediat atenţia. “Dar, why?” o întreabă prietena de lîngă ea.

Aflu, ciuntit, comutînd, cu viteză, din engleză în română, că domnişoara suferise o dureroasă rinoplastie, că a stat nu ştiu cîte "weeks" cu bandaje pe nas, timp în care "her social life a murit totally", iar rezultatul noului "nose" nu a mulţumit-o deloc. Dacă tot i l-a "broke", se lamenta ea, de ce nu i l-a şi scurtat? Cele două prietene înjură, empatic, bineînţeles, în engleză, folosind foarte mult cuvîntul "fuck". E mai finuţ să înjuri în altă limbă.

Sînt tinere, au pînă în 30 de ani, sînt îmbrăcate după ultima modă a străzii, coafate şi îngrijite, fumează şi beau bere. Vorbesc dezinvolt, în acea corcitură de limbaj care pare să subjuge din ce în ce mai mult vocabularul de bază al tinerilor. Pare că ajung, uneori, în conversaţie, chiar să se chinuiască să-şi aducă aminte echivalentul din engleză în română al unui cuvînt. De multe ori renunţă şi folosesc limba mai la îndemînă. Adică engleza. Şi nu pare a fi, deloc, o fiţă. Cele trei sînt, ca mulţi alţii pe care i-am întîlnit, cît se poate de autentice în romengleza pe care o vorbesc. Una dintre explicaţiile date de specialişti este că, trăind într-un mediu corporatist, cei care au de-a face zi de zi cu limba engleză, ajung să nu-şi mai dea seama de îmbinările dintre cele două limbi.

Dar englezismele atacă pe oricine, depăşind demult apanajul limbajului corporatist.

Vocabularul de bază ne-a fost inoculat cu englezisme, cuvinte pe care am ajuns să le folosim, aproape automat, fără să ne dăm seama. De la "ok" la "fuck", mulţi dintre cei care sîntem contra englezismelor, folosim, aproape fără să ne dăm seama, de cel puţin o dată pe zi, cîte un englezism. În spaţiul publicitar, reclamele folosesc din ce în ce mai mult, nu doar cuvinte din engleză, dar şi transformări lexicale ale cuvintelor româneşti ("hai să cremuvurştim" sau "tripează-ţi vara").

Este, într-o oarecare măsură, o reluare a fenomenului franţuzismelor de pe vremuri, dar englezismele nu mai sînt demult o fiţă, tinerii devenind dependenţi, în viteza traiului şi de viteza limbajului.

Englezismele nu sînt, însă, un fenomen pur românesc.

În Franţa, în 1994, Jacques Toubon, fost Ministru al Culturii, emitea Legea Toubon, menită să coserve limba franceză, prin excluderea englezismelor din limbajul public. Ironia face ca această lege să fie cunoscută şi ca Legea AllGood (un joc de cuvinte prin care chiar numele iniţiatorului legii, Toubon - "tout bon"- a fost tradus în enlgeză prin "all good").

În Germania, Asociaţia pentru Limba Germană (VDS) – un grup care militează pentru protejarea şi promovarea limbii germane, acordă, anual, un premiu negativ celor care legitimizează englezismele – unul dintre cîştigătorii acestui premiu a fost chiar dicţionarul DUDEN, cel mai respectat dicţionar de limbă germană, ca autoritate în domeniu. Premiul a fost acordat pentru introducerea unui exces de cuvinte englezeşti, printre care alternativa “soccer” pentru “Fussball”, sau cuvinte precum “shitstorm”, “flashmob”, sau “social media”. Pe locul doi s-a situat fostul minsitru de interne, Wolfgang Schauble, care, potrivit VDS ţine să vorbească în engleză la întîlniri internaţionale, deşi are translator, “subminînd, astfel, impunerea limbii germane ca limbă de importanţă maximă vorbită în cadrul Uniunii Europene”.

Lupta pentru conservarea limbii naţionale va capătă mereu conotaţii naţionaliste. Este însă un fenomen de nestăvilit. Iar dacă Eugen Ionesco a scris despre "tragedia limbajului", noul limbaj aduce, din ce în ce mai mult, a "comedie bufă". Amuzant şi benign.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.