Regăsirea timpului pierdut

29 iulie 2014
Re uniformizarea şcolară jpeg

Vi se pare că timpul trece mult prea repede? Vi se întîmplă, de exemplu, să povestiţi cuiva o întîmplare despre care aveţi impresia că s-a petrecut de curînd, dar despre care vă daţi seama, chiar în timpul povestirii, că a avut loc cu ani în urmă? Vi se întîmplă să vă asiguraţi doctorul că aţi făcut controlul general chiar anul trecut şi, abia după ce ieşiţi din cabinet, să realizaţi că acel control l-aţi făcut, de fapt, acum doi ani? Vi se întîmplă să vă uitaţi pe calendar şi să împietriţi, văzînd că pînă la Crăciun mai sînt practic patru luni?

Despre timpul care pare că trece mult prea repede există o sumedenie de discuţii şi teorii care sînt abordate mai degrabă într-un mod simplist, explicate precar şi mai ales pentru iubitorii de teorii conspiraţioniste, pentru adepţii scenariilor apocaliptice - cu ceva ani în urmă Internetul a fost împînzit de teorii privind undele Schumann şi despre celebra "modificare a rezonanţei Schumann" (o abordare, repet, simplistă a teoriei fizicianului german Winfried Otto Schumann conform căreia rezonanţele joase produse de descărcările electrice din atmosferă s-au modificat, provocînd astfel modificări energetice şi fizice la nivelul planetei noastre).

În acest context mi-a atras atenţia un articol, publicat pe Huffington Post. Autorul,
profesorul Dharma Singh Khalsa, medic şi Preşedinte al Fundaţiei pentru Prevenirea şi Cercetarea bolii Alzheimer, Tucson, Arizona, semnează acest articol, pornind de la întrebarea "care e motivul real pentru care ni se pare că timpul pare că trece mai rapid?".

În primul rînd, scrie profesorul, există acel fenomen numit "telescopie" - fenomen care se referă la estimarea greşită a timpului. "Este ca atunci cînd te uiţi prin telescop şi vezi lucrurile mai aproape decît sînt în realitate. La fel se întîmplă uneori şi cu creierul nostru care îşi aminteşte, ca printr-un telescop, că anumite evenimente s-au petrecut mai de curînd decît stau lucrurile în realitate." Încărcătura emoţională are un rol important în acest efect de telescop: "La cei 67 de ani ai mei" - mărturiseşte profesorul, "mi se pare incredibil că au trecut 43 de ani de cînd s-a destrămat Beatles. De cîte ori îl văd pe Sir Paul McCartney la TV, interpretînd o piesă veche, precum Hey Jude, mă opresc şocat: nu-mi pare că anii 70 sînt atît de departe".

Al doilea motiv pentru care ni se pare că timpul trece prea repede este "efectul reminiscent". Este vorba despre frînturi, secvenţe de viaţă care au determinat sau au fost catalizator pentru schimbări majore din viaţa noastră. "Primul sărut, ziua cînd ai intrat la facultate, ziua căsătoriei, cînd ţi s-a născut primul copil sau cînd ai pierdut pe cineva drag." Cu cît înaintezi în vîrstă, iar viaţa se umple din ce în ce mai mult de rutină, nu mai ai parte de atîtea secvenţe care să-ţi întrerupă monotonia - iar cînd nu mai ai evenimente deosebite iar zilele seamnănă din ce în ce mai mult unele cu altele, fără nici un element de contrast, se crează acea impresie că viaţa se scurge mult mai repede.

Doar că nici una dintre aceste explicaţii nu dau un răspuns concret întrebării: de ce, odată cu vîrsta, timpul pare că o ia la vale şi, mai important, nu oferă soluţii.

A treia teorie pe care profesorul  Dharma Singh Khalsa o abordează în articolul său, aparţine "ceasului biologic". Numit nucleul suprachiasmatic (SCN), acest "ceas biologic" este localizat în hipotalamus (numit şi creierul creierului, fiind responsabil cu eliberarea unui număr important de "hormoni ai tinereţii").
"Acest mic punct - cam de mărimea unui vîrf de creion - trimite semnale către cele peste 30 de miliarde de celule din organism spunîndu-le ori că totul este bine, ori că, din contră, ai parte de mult stres, stresul avînd un efect de îmbătrînire atît asupra corpului, cît şi a genelor. Aceste semnale influenţează lungimea telomerilor - regiunea de ADN care protejează cromozomul - care sînt foarte sensibili la stres. Imaginaţi-vă o pereche de şireturi de pantofi: cu cît sînt mai uzate, cu atît capetele şireturilor sînt mai roase, mai slăbite şi mai stricate, iar şiretul e pe ducă. Pentru organism, stresul face acelaşi lucru cromozomilor ca uzura pentru şireturi."

Care ar fi însă cîteva soluţii simple pentru a înlătura stresul şi pentru a nu mai avea impresia că viaţa trece pe lîngă tine fără să o vezi? În concluzia articolului său, profesorul Dharma Singh Khalsa dă trei răspunsuri la îndemînă: "În lumea noastră, mult prea cofeinizată şi agitată, opriţi-vă zilnic cîteva minute, să vă relaxaţi. Doar să vă opriţi şi să respiraţi adînc de cîteva ori". Al doilea răspuns este meditaţia. "Prin studiile pe care le conducem la Fundaţia pentru Cercetarea şi Prevenirea Alzheimer-ului am ajuns la concluzia că ne putem influenţa clar şi pozitiv telomerii în doar 12 minute pe zi. O tehnică simplă de meditaţie, numită Kirtan Kryia, care nu implică nici timp şi nici resurse financiare."

Şi, nu în ultimul rînd, este de părere profesorul, trebuie să "fim atenţi". Cînd mergi pe stradă, cînd eşti într-un parc sau mănînci o masă bună, fii atent la detalii. La cer, la oamenii care trec pe lîngă tine, la ingredientele mîncării din faţa ta - detalii prin care te rupi de monotonia vieţii aglomerate şi prin care îţi creezi acele secvenţe, poveşti şi felii de viaţă pe care le poţi povesti la finele zilei, la întîlnirile cu prietenii.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.