Reforma PSD?

28 noiembrie 2014
Ce a făcut şi ce n a făcut Sorin Oprescu jpeg

E la modă să se discute despre reformarea PSD. Mulţi spun că PSD ar fi de fapt urmaşul partidului comunist de dinainte de 1989. Ştim că după revoluţie, PCR a fost practic înlocuit ca partid conducător, de către FSN, care apoi a trecut prin denumiri succesive (FDSN şi PDSR) pînă cînd, în 2001, a ajuns să se numească PSD.

Aceste modificări de nume s-au produs de cîte ori partidul a trecut prin scindări sau fuziuni şi par a fi fost singurele schimbări autentice.

PSD (via FSN şi celelalte formule) n-a moştenit nici simbolurile şi nici doctrina partidului comunist. A moştenit însă mentalităţile şi modul de a face politică. În el s-au regăsit o bună parte dintre conducătorii şi nomenclaturiştii vechiului regim.

Ne amintim că în anii de dinainte de 1989, marea majoritate a activiştilor comunişti erau în politică doar pentru a trăi ei înşişi ceva mai bine şi pentru satisfacţia de a avea putere asupra semenilor lor. Cîţi mai credeau atunci în comunism?

Probabil că aceasta a fost cea mai importantă caracteristică pe care PSD a moştenit-o de la PCR. Ne putem întreba cîţi indivizi din PSD au intrat în partid  pentru a face bine altora, pentru a promova interese publice. Să fim serioşi, cam toţi au fost şi sînt acolo pentru propriile lor interese şi pentru menţinerea unui sistem care să asigure un bine colectiv doar pentru membrii, clienţii şi apropiaţii partidului.

Sigur, se poate spune că asta e boala tuturor partidelor noastre. Este, dar nu neapărat  în aceeaşi măsură. Alte partide au beneficiat şi de altfel de moşteniri. PNL avea una chiar istorică, de dinaintea comunismului iar PD a rezultat dintr-o ramură reformistă care s-a rupt de FSN-ul iniţial. Sigur, şi ele au fost invadate de tot felul de chiţoi. Totuşi, în interiorul acestor partide e o şansă să mai existe sămînţa ideii că politica se face şi în interes public.

PSD nu pare să fi avut vreodată această sămînţă. Şi a rămas un monolit, cu o politică aproape la fel ca în 1990. În ciuda schimbărilor de generaţii, scopurile, mentalităţile şi stilul sînt în continuare aceleaşi. Partidul e plin de oportunişti.

Victor Ponta nu pare a face excepţie de la acest fenomen. După cum reiese chiar din spusele  mamei lui, în documentarul lui Florin Iepan „2 pentru România”, acesta ar fi intrat tocmai în tabăra celor responsabili de chemarea minerilor care l-au fugărit în 1990, pe motiv că:  „Au fost singurii care mi-au dat o şansă.”    

Dincolo de oportunism, ipocrizia de sorginte comunistă e la mare preţ. E evident că mulţi dintre mai marii PSD doar mimează că lucrează pentru binele cetăţenilor şi pentru prosperitatea ţării. Pentru ei, social democraţia nu e decît o etichetă. Cînd vorbesc despre reforme, nu se gîndesc de fapt, decît cum să ambaleze lucrurile în aşa fel încît să păcălească încă o dată electoratul şi să mai cîştige un mandat.

Pe scurt, nu sînt de bună credinţă şi nici măcar nu-şi imaginează că politica ar avea ceva de-a face cu onestitatea.

La ultimele alegeri, lumea le-a înţeles jocul (că doar îi ştia demult) şi nu le-a votat candidatul. Electoratul a demonstrat că vrea şi conţinut, şi dovada calităţilor, nu doar un ambalaj aparent atractiv.

Pentru PSD, o reformă adevărată ar înseamna o strategie prin care partidul să înceapă să funcţioneze în interesul societăţii, o metodă de selecţie care să aducă în partid membri dispuşi şi pregătiţi pentru a lucra aşa. Nişte oameni cu adevărat de stînga, generoşi, competenţi, serioşi. Or, cine din interior să vrea asta? Că, aşa cum spuneam, doar nu pentru aşa ceva au intrat în partid actualii membri.  
 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.