Nimic despre vaccinare

8 mai 2017
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg

Urmăresc de ceva timp așa-zisa dezbatere despre vaccinuri. Și mi se pare că, dincolo de problema în sine (fals hamletiană, căci „a vaccina sau a nu vaccina” e o fundătură logică), se străvede o chestiune și mai serioasă. Care spune ceva mai profund despre societatea noastră.

Cînd eram copil, nimeni nu punea în discuție utilitatea vaccinării. Se făcea și gata. Cînd am devenit tată, în anii ’90, era tot așa: n-am auzit să fi contestat cineva vaccinarea. Poate doar cîțiva membri ai vreunor secte bigote, care refuzau orice medicament și orice tratament, convinși că Dumnezeu le rezolvă pe toate (au apărut, atunci, vreo 2-3 știri de-astea).

Acum, s-a schimbat situațiunea. Am încercat să înțeleg ce se întîmplă. Și-am înțeles așa: un număr mic de persoane – dar foarte vocale și cu acces la mijloacele de comunicare – au pornit o campanie împotriva vaccinării. Li s-a răspuns cu argumente științifice. Campania „anti” a continuat. Și s-a ajuns la o falsă dezbatere, care n-are cum să fie echilibrată și substanțială.

De o parte sînt cîțiva tătici și cîteva mămici care vor tot ce e mai bun pentru copiii lor (ceea ce e foarte bine și foarte frumos) și, fără să aibă vreo pricepere, au citit tot felul de materiale pe internet ajungînd la concluzia că vaccinurile nu-s bune pentru că ici a apărut o complicație, dincolo un efect secundar, prin urmare e mai bine să nu. Logica e aceea din povestea cu drobul de sare. Capacitatea de a se informa „pe net” e șchioapă: netu-i mare cît lumea, iar prostiile îți ies în față la tot pasul (mai des și mai mult decît în lumea reală). Trebuie să înveți să te informezi, să știi să desparți grîul de neghină, să faci diferența între un articol serios și unul propagandistic, între știre adevărată și PR negru. Ceea ce vocalii antivaccin nu știu să facă: iau ce le pică sub ochi. Sau ceea ce coincide cu fricile, presupozițiile ori „ideile” pe care deja le aveau, voiau doar o confirmare. Adică un amestec de superstiții, mici poticniri mistice și pseudo-știință.

De partea cealaltă sînt medici, oameni de știință, jurnaliști specializați (de exemplu, Vlad Mixich). Pe scurt, oameni care se pricep, care se ocupă de-o viață de astfel de teme. Cum să faci o dezbatere cînd într-o parte ai profesioniști, iar în partea cealaltă ai niște inși care au văzut niște documentare proaste pe youtube și „s-au lămurit”? Cum să faci o dezbatere cînd unii vin cu argumente, date, cifre, iar ceilalți vin cu păreri și impresii și invocă „democrația” și „libertatea de a alege”? Nu e o dezbatere. E o zumzăială fără nici o substanță și o pierdere de vreme.

Și aici apare, cred, adevărata problemă: știința nu prea are căutare la noi. Autoritatea oamenilor de știință nu pare să fie mai respectată decît părerile unei prezentatoare TV sau ale unor inși cu o pregătire neclară care pun pe Facebook link-uri la „filme documentare de pe YouTube” fără să știe exact cine le-a făcut și de ce. În România nu prea au rezistat, de-a lungul tranziției, revistele dedicate științei (precum Nature, Science et Vie și altele), cu mici excepții. În orice caz, n-au avut mai multă popularitate decît tot felul de publicații și site-uri misticoide, care se ocupă de „spiritualitate”, într-un straniu amestec de Arsenie Boca și mode venite din Orient via Occident. Cotidienele noastre (pe vremea cînd aveau tiraje mari) n-au catadicsit să facă măcar o pagină de știință, așa cum au marile ziare americane, franceze, germane sau britanice. În general, la români, datele concrete (statistici, studii cantitative și calitative, cazuri) și argumentele raționale „nu țin”: li se răspunde cu păreri simpluțe luate cu lingura „de pe net”.

Cît despre democrație și libertatea de a alege, ele nu pot fi invocate aici. În materie de știință funcționează alte reguli. Nu poți stabili prin referendum dacă pămîntul se învîrte în jurul soarelui sau vițăvercea. Nu poți „alege”, în numele libertății și al drepturilor cetățenești, dacă legile termodinamicii sînt valabile sau nu. Nici nu poți stabili că Pitagora a manipulat lumea, de mii de ani încoace, cu teorema lui, după ce ai văzut un filmuleț pe youtube și n-ai înțeles nimic din el, dar ți s-a părut că…

Așa încît toată „dezbaterea” asta despre vaccinare nu e cîtuși de puțin dezbatere. Nu se confruntă argumente, nu există interlocutori plasați pe aceeași bază de cunoaștere. Se „confruntă” argumentele științifice cu sportul național (stimulat masiv de mediul online, în special de Facebook): părerismul. Și uite-așa pierdem timpul și ne aflăm în treabă, invocînd bățoși democrația și libertatea de a alege…

Dilema veche a publicat pe 8 decembrie 2016 dosarul „Cu o vaccinare toți sîntem datori”.

Articol preluat de pe mirceavasilescu.blog

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Parteneri

Emigrarea este o decizie dificilă pentru multi romani  Foto Freepik com jpg
Țările din Vest unde românii ezită să se întoarcă: „Cei mai mulți sunt nostalgici. Vorbesc numai despre pământul matern”
Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.
masini second hand jpeg
Cât de des își schimbă românii mașinile. Din ce țări ar trebui să evitați să le cumpărați
O mașină care și-a schimbat proprietarul de prea multe ori nu va mai fi foarte căutată pe piața second-hand, existând posibilitatea să fi fost prost întreținut sau să ascundă defecte tehnice pe care foștii proprietari nu doreau să le rezolve.
Imperiul rus
Rusia și obsesia imperiului. De ce Kremlinul nu renunță la războaiele de expansiune
Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat.
portofel digital
Tinerii de până în 30 de ani tratează banii cash ca pe o glumă
Dacă ai un tânăr de până în 30 de ani în apropiere, poate ar fi bine să renunți la ideea de a-i face cadou clasicul portofel, pentru că nu-l va folosi. Tinerii tratează banii cash ca pe o glumă, folosindu-i doar pentru mici răsfățuri, de parcă n-ar mai avea valoare, scrie presa internațională.
inteligenta artificiala foto shutterstock png
Românii, extrem de sceptici în folosirea AI, deși le-ar putea crește productivitatea și creativitatea
Angajații din România sunt printre cei mai puțin entuziasmați de impactul inteligenței artificiale asupra muncii lor, doar o treime declarându-se astfel, sub media globală de 41%.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Cum să economisești ca un milionar. Sfaturi simple de urmat în noul an
Mentalitatea face diferența în modul în care ne gestionăm banii. Psihologii spun că optimismul și poveștile scurte care explică concepte financiare complexe pot transforma economisirea dintr-o corvoadă într-un obicei natural, chiar și pentru cei cu venituri mai mici.
Grasi obezi care fac sport miscare alergare parc slabire FOTO Shutterstock
De ce e important să faci mișcare zi de zi? Exercițiile ușoare care fac minuni pentru creier și te mențin energic și după 60 de ani
Chiar și mișcarea ușoară, făcută regulat, poate avea efecte surprinzătoare asupra creierului tău. Pașii mici, plimbările scurte sau câteva minute de stretching nu doar că aduc energie corpului, dar pot reduce cu până la 45% riscul de demență mai târziu în viață.
summit ue jpg
O săptămână decisivă pentru UE. Poate demonstra Europa că nu este „slabă” în fața lui Trump?
Uniunea Europeană se află într-un moment critic, încercând să dovedească faptul că este mai mult decât un actor secundar pe scena geopolitică.
muncitori brasov 1987 FOTO memorialsighet ro jpg
Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”. Revolta anticomunistă care a prefigurat Revoluția din 1989
Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989. Este vorba despre protestele de mare amploare ale muncitorilor de la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov, aspru reprimate de Securitate.