Nemţii n-au spulberat doar Brazilia

Poate că unii îşi mai aduc aminte meciul de retragere al celebrului fotbalist olandez Johan Cruyff. Era în toamna anului 1978 şi echipa lui Cruyff, Ajax Amsterdam, a invitat o echipă cam de acelaşi nivel pe atunci în Europa, Bayern Műnchen, la o partidă amicală, demonstrativă. O partidă  prin care marele jucător să-şi facă în mod glorios ieşirea de pe scena fotbalistică.

Comentatorul semifinalei dintre Germania şi Brazilia de marţi seara, spunea că există o vorbă prin vestul Europei: să nu-i inviţi pe nemţi la o petrecere că ţi-o strică. Ei bine, ceea ce s-a întîmplat în 1978 pe stadionul din Amsterdam a fost exemplificarea perfectă a acestei vorbe. În vreme ce olandezii de la Ajax erau destul de relaxaţi, jucătorii Bayern-ului au luat meciul în serios, ca şi cum ar fi avut cine ştie ce miză importantă (se pare că doreau să plătească olandezilor şi nişte poliţe mai vechi).

Rezultatul a fost o ploaie de goluri în poarta celor de la Ajax. Scorul final a fost 8-0 pentru Bayern. În loc de o ieşire glorioasă, Johan Cruyff a avut parte de o mare umilinţă. A ieşit de pe teren înainte de fluierul final.

Meciul acela, care a fost transmis şi de televiziunea română de atunci, a provocat şi neaşteptate probleme de ordin ideologic regimului comunist din România. Asta pentru că spectatorii din tribunele stadionului din Amsterdam, văzînd că gluma se îngroaşă tot mai tare, la un moment dat au început să-şi  arunce pe teren, în semn de protest, pernele de pe scaune.

În România, unde ni se spunea mereu că se construieşte cea mai bună societate posibilă, cea comunistă, tribunele stadioanelor aveau nişte bănci de lemn cu stinghii rare care lăsau urme pe fundurile celor care, de multe ori, şedeau şi înghesuiţi ca sardelele. Ideea că într-o ţară capitalistă (adică, aflată pe marginea prăpastiei) existau scaune individuale pe stadion, ba, mai mult, că acestea aveau şi perne, nu se potrivea deloc cu propaganda oficială. Grav era şi că meciul a putut fi urmărit la televizor de "mase largi de oameni ai muncii".

În sfîrşit, după rezultatul de marţi e şi mai limpede că atunci cînd se porneşte o maşină de dat goluri germană, ea nu se mai opreşte decît la fluierul de final al arbitrului. Şi cred că pentru Brazilia nu e doar "o tragedie", aşa cum s-a spus, ci şi o întîmplare din care are ceva de învăţat.