N-are cum

2 noiembrie 2015
N are cum jpeg

Articolul acesta ar fi putut să fie despre cît de spectaculos și inventiv este New York-ul în costume, machiaje, decorațiuni sau parade cînd vine vorba despre Halloween. Sau despre ultimele expoziții de la MoMA. Sau despre plimbatul ore în șir pe străzile din New York. Despre niște librării, baruri sau poate despre graffiti-uri. Și despre multe altele.

În cîteva ore zbor spre București și în minte mi se derulează doar imaginile pe care le-am văzut pe net în ultimele două zile cu incendiul din Colectiv, status-urile disperate de pe Facebook, căutările, pozele, frica, revolta, durerea, mărturiile celor care au fost acolo, ale apropiaților sau ale medicilor de pe ambulanță. Povestea unor oameni care au murit încercînd să-i salveze pe alții. Pe unul dintre ei îl cunoșteam, un munte de blîndețe și bunătate. Prietenii l-au căutat toată noaptea prin spitale. Alții, prieteni buni ai prietenilor mei buni, au murit sau sînt în spital în stare foarte gravă. Prieteni medici care-mi povestesc ce au văzut și au operat în spital. Am un gol cumplit în stomac și mîinile reci. Oricine dintre noi poate fi oricînd, oriunde, victimă a inconștienței lor sau a inconștienței noastre.

Acum cîteva zile, comentam oarecum amuzată că scara de incendiu ar putea fi simbol național în State. Scara de incendiu, mașina de pompieri omniprezentă și foarte sonoră, instalațiile de stingere automată (sprinklers) semnalizate pe mai toate clădirile, detectoarele de fum, planurile de evacuare puse în baruri, extinctoarele, ieșirile luminoase din restaurante, ușile de incendiu de la metrou, simulările, calendarele cu pompieri din magazinele de suveniruri, jucăriile pentru copii, toate dau impresia unei mici paranoia legate de incendii. Ca să nu mai vorbesc de Londra, unde aveam aceeași senzație.

De unde vine prejudecata asta, nu doar a mea, că exagerează, cîte incendii pot fi? Din lipsă de educație și prostie în ceea ce privește măsurile de siguranță. Și din inconștiență. Din faptul că în România nu avem „obsesia asta” a incendiilor, că lucrurile se fac de formă atunci cînd se fac, că habar n-avem să folosim un extinctor sau să ne luăm minimele măsuri de precauție. N-am fost formați așa, nu e mindset-ul nostru, noi ne gîndim că „n-are cum să mi se întîmple tocmai mie” și blocăm liniștiți ieșirea de incendiu. „N-are cum” probabil și-au spus și proprietarii Colectivului cînd n-au folosit materiale ignifuge și n-au respectat nici o normă pentru că „merge și așa”; „n-are cum” – și-or fi spus și autoritățile care au pus fără griji ștampilele, „n-are cum” – și-a spus și firma care s-a ocupat de artificii. Și acum zeci de tineri au murit, alții se zbat între viață și moarte, iar familiile și prietenii sînt în șoc.

„N-are cum” – mi-am spus de atîtea ori în călătorii atunci cînd măcar mi-a trecut prin cap că e un pericol. N-are cum să pice autocarul în Nepal în prăpastie, deși mai picaseră două recent fix pe ruta aia, n-are cum să cadă pensiunea din India, deși era evident că la cel mai mic cutremur se face una cu pămîntul, n-are cum să se scufunde barca, deși sîntem cam dublu numărul de oameni decît e permis pe ea, n-are cum să facem accident în Iran, deși șoferul conducea ca dementul. N-are cum. Dacă derulez în minte toate hrubele, locurile superaglomerate, clădirile care abia se mai țineau pe picioare, cluburile, beciurile în care am fost prin călătorii, mai ales în țări din Asia, Africa sau Orient, nu cred că mi-am pus vreodată problema cum aș ieși de acolo în caz de incendiu sau cutremur. N-are cum, evident. Îmi amintesc de un turist european care se întreba, undeva prin Asia, cum iese el de acolo dacă e un incendiu. Sau de alții care nu voiau să se urce în autobuzele locale. Pe vremea aia mi se părea că exagerează.

Citiţi continuarea articolului joi, 5 noiembrie, în Dilema veche.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.