Muzică, nu zgomot?

13 noiembrie 2014
Ce vă (mai) enervează?  jpeg

N-am fost niciodată un mare ascultător de muzică, nici un fan înfocat al vreunei formații, deși mi-au plăcut mai multe. E adevărat că, la o anumită vîrstă, am avut o colecție impresionantă de casete audio, o mică parte din ea, cea mai dragă, o mai păstrez și acum într-o cutie, în pivniță, deși probabil că benzile s-au demagnetizat de mult și nu se mai aude nimic. Atît a mai rămas din acele vremuri cu Love Songs – vol. 1-10, Rock Balads, Best of Flower Power etc.: un fîșîit și amintirile unor chefuri, cînd părinții plecau de acasă, a unor seri romantice pe malul mării, cu casul și vinul lîngă tine și a unor depresii, singură cu combina, în camera mea, ascultînd la nesfîrșit November Rain. E adevărat că am fost și rockeriță, am avut bocanci cu ținte și, pe vremea aia, aș fi dat orice să vină la noi Metallica sau Guns, deși la o adică m-am mulțumit și cu Scorpions, la Rock 93. Am fost și hippie, m-am costumat în ii și mi-am împletit codițe, am văzut Hair de o sută de ori și am ascultat Doors și Led Zep pînă la epuizare (și astăzi îi ascult cu plăcere, dar ocazional). Știu pe de rost aproape toate versurile de la Beatles, însă nu mai lălăi prin casă de dimineața pînă seara „I wanna hold your hand…”. Am avut și o perioadă în care îmi plăcea să descopăr trupe obscure și să mă laud cu ele – Mano Negra, Les Negresses Vertes. Am fost chiar și depeșară, în momentul în care fetele de gimnaziu trebuiau să-și definească personalitățile și să se delimiteze clar de tribul băieților care era metallist. 

Și, după o vreme, n-am mai fost nimic… Ba chiar am remarcat că, după 30 de ani, apetitul meu pentru a asculta muzică a scăzut considerabil. M-am îngrijorat un pic cînd am observat că muzica, mai ales cea dată la maximum (cum îmi plăcuse s-o ascult nu cu multă vreme în urmă) a început să mă obosească… o fi vreun semn de îmbătrînire? Nu-i mai înțeleg pe cei care umblă toată ziua în oraș cu căștile în urechi și bățîie ușor din cap ca și cum acolo s-ar da un concert exclusivist, special pentru ei. Zgomotele orașului, vocile oamenilor și trăncănelile lor pe care le ascult pe stradă, în tramvai sau metrou mi se par cu mult mai interesante. Ocolesc barurile în care muzica „se dă tare” și prefer petrecerile la care conversațiile plăcute sînt singurul fundal sonor. Nici nu-mi amintesc de cînd n-am mai fost la un concert – și prin concert înțeleg stadioane, mii de oameni care se îmbulzesc și transpiră în același timp și ritm. Mi se pare fără rost să plătești o groază de bani ca să „te alături mulțimii” și să vezi niște omuleți mici pe o scenă (care de regulă cîntă mai prost live decît în înregistrări), doar că să bifezi o trupă. Nu mai bine îi asculți acasă, în „liniște”? Muzica nu-mi lipsește nici la un drum lung cu mașina. Cînd aveam Supernova, fără CD player, nici măcar cu un amărît de radio și mergeam cu ea la Cluj, Iași sau Timișoara, în momentul în care ne plictiseam cu adevărat, începeam noi să cîntăm ce ne mai aduceam aminte – piese folk vechi și „populare”, Alifantis sau Baniciu, Corul vînătorilor, orice, cîteodată și în funcție de peisaj. Ieșea groaznic, dar era fun. 

Pînă la urmă nu cred că e un semn de îmbătrînire, este vorba doar despre disponibilitatea pe care o ai (sau n-o ai) de a asculta muzică, în anumite momente ale vieții tale. Cînd ești foarte tînăr încerci să fugi de gînduri și te refugiezi în muzică, odată cu vîrsta începi să înveți să le asculți și le aduni ca pe ceva prețios. Și odată cu ele, aduni și sunetele care altădată ți-erau indiferente – un șuierat de locomotivă, claxoane tîrzii, în noapte, zgomotul ploii pe un acoperiș de tablă, undeva la țară, murmurul reconfortant al oamenilor care se conversează într-o cîrciumă, o picătură care cade, cu intermitențe, un fîlfîit de aripi. 

Totuși, mai ascult muzică clasică, îmi place la fel de mult Concertul no.1 pentru pian a lui Ceaikovski ca la 6 ani. Și mai nou, chiar dacă sînt destul de „comerciali”, îmi plac 2Cellos și The Piano Guys.  

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Cum a fost păcălit Hitler: Fortitude
Nicio operațiune militară din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel extrem de ridicat de securitate operațională, implicând ample și complexe acțiuni de înșelare militară și inducere în eroare a inamicului (incluzând aici manipularea, intoxicarea).
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: