„Miliarde pentru Cărtărescu”

2 iunie 2017
„Miliarde pentru Cărtărescu” jpeg

Iar a început. Credeam că se terminase, dar m-am înșelat. Într-o emisiune TV din 28 mai (o puteți vedea aici, dar o să vă pierdeți vremea) a fost scos de la naftalină un text din 2012 (îl puteți citi aici, dar nu e articol de presă, e propagandă și manipulare) și s-a pus, ca-n ședința de partid, problema „de principiu”: ce scriitori promovează statul român în străinătate? De principială ce-a fost, chestiunea s-a redus la un singur nume: Mircea Cărtărescu, despre care s-a spus că ar fi beneficiat de „miliarde” de la Institutul Cultural Român, pe vremea cînd era condus de Horia-Roman Patapievici. Că ar fi avut un statut privilegiat la traducerea în alte limbi.

Scriu aici, pentru cine are chef să creadă, cum stau lucrurile. Mai precis, cum le știu eu. Și cred că le știu bine. Pentru că, între 2006 și 2011, am făcut parte din mai multe comisii care au jurizat propunerile de traduceri ale cărților românești în alte limbi.

S-o luăm pe rînd.

Translation and Publication Support Programme (TPS) a fost lansat în 2006, după un model care funcționează și în instituții similare din alte țări (Centre National du Livre din Franța, Institutul Suedez, Institutul Polonez etc.). Programul continuă și azi, sub egida Centrului Național al Cărții – vezi aici  și aici.

Cum funcționează? Simplu. Editurile străine care doresc să publice cărți ale autorilor români solicită sprijin financiar de la ICR. ICR suportă plata traducătorului și, în unele situații, o parte din costurile de producție. În anii aceia (2006-2010), cererile de finanțare erau evaluate de către un juriu independent, alcătuit din experți, nu de către ICR sau de președintele său.  De altfel, conducerea ICR era ultima care afla rezultatele evaluării, în momentul cînd totul era definitivat și hîrtiile semnate. În funcție de punctajul obținut – după niște criterii riguroase, printre care calitatea editurii și a traducătorului, planul de promovare, planul de distribuție și altele – editura solicitantă primea sau nu finanțare.

Cît am fost în comisiile de evaluare, am lucrat alături de editori, traducători, agenți literari și experți în management cultural de cea mai bună calitate. Au fost, de cîteva ori, și experți străini (cunoscători ai limbii și culturii române), tocmai pentru a asigura o cît mai mare diversitate a perspectivelor. Știu că la noi predomină gîndirea de „gașcă literară”, dar comisiile n-au fost deloc așa, în anii aceia. Nu, nu erau formate din „prietenii lui Patapievici”.

O singură dată, la prima jurizare, cineva din conducerea ICR (nu președintele) a venit să ne ureze, scurt, spor la treabă, și a plecat – tocmai pentru ca prezența sa să nu se interpreteze ca „încercare de influențare”. În rest, la sesiunile de evaluare am lucrat singuri și nederanjați de nimeni, timp de 2-3 zile pline, asistați de un angajat al ICR care se ocupa strict de partea administrativ-birocratică. Acordam punctajele individual și apoi centralizam datele. Dacă între noi apăreau diferențe de peste 10 puncte, rediscutam cererea respectivă, cu argumente, pînă ajungeam la un consens. Pot să spun că am și respins unele cereri de finanțare (inclusiv pentru cărțile lui Cărtărescu) pentru că editura sau traducătorul nu prezentau suficiente granții de calitate. Sau pentru că planul de promovare și planul de distribuție erau slabe. Și nu-mi aduc aminte să fi acordat vreodată punctajul maxim (100), tocmai din grijă pentru cheltuirea banilor publici (căci sumele se acordă proporțional cu punctajul). Jurnaliștii patriei care nu dorm noaptea de grija banului public ar putea cere, cred, de la ICR, în baza legii 544 privind accesul la informații publice, documentele jurizărilor (o parte se găsesc aici, nu știu de ce nu sînt toate). S-ar convinge, după părerea mea, că TPS, inițiat și gîndit pe vremea cînd ICR era condus de Horia-Roman Patapievici, a fost cel mai cinstit și corect și profesionist program de traducere a cărților românești în alte limbi. Repet: nu ICR sau „statul român” au decis ce autori/cărți se traduc, ci editurile străine propuneau cărțile. Și s-au tradus sute de cărți, de autori diferiți, clasici și contemporani. Datorită acestui program, au apărut în străinătate, din 2006, mai multe cărți românești decît în toată istoria culturii române moderne (564 între 2006-2016, găsiți lista aici). Și programul continuă.

Revin la Mircea Cărtărescu. El este de multă vreme atacat pe nedrept. Din cînd în cînd, tot felul de inși – din nepricepere, din frustrare, pentru că așa li s-a comandat sau din alte motive meschine – se-apucă să vorbească despre „statutul său privilegiat” și despre „miliardele” pe care le-ar fi cheltuit statul român pentru a-l promova. Greșit. Cînd a început ICR să finanțeze traducerile cărților românești, Mircea Cărtărescu era deja tradus și cunoscut în multe țări europene. De fapt, e invers: el este cel care a promovat literatura română. El a deschis drumul pe care au mers, apoi, și alții. Iar astăzi este perceput drept unul dintre cei mai importanți scriitori europeni. E deja acolo, în mediile culturale care contează. Aceiași jurnaliști care mor de grija banului public ar trebui – dar mă tem că e peste capacitățile și preocupările lor – să dea o tură prin presa străină. S-ar lămuri repede care e prestigiul lui Cărtărescu în Europa. Nu l-a obținut „pe pile” (căci în Suedia, Germania ori Italia nu funcționează „telefonul scurt”, ca-n presa dîmbovițeană). N-a luat atîtea premii europene pentru că i le-au „aranjat” Băsescu ori Patapievici (cum cred mințile odihnite de pe la noi). Ci pentru că e cu adevărat un mare scriitor (pe care mă tem că nu-l merităm, dar asta e altă discuție). Aș spune că statul român a cheltuit prea puțin pentru promovarea lui Cărtărescu. Și cheltuiește în general prea puțin pentru promovarea culturii române. Și nici nu și-a definit clar politicile publice pentru difuzarea culturii române în străinătate, cu excepția perioadei cînd ICR a fost condus de Horia-Roman Patapievici. El și echipa sau au avut cu adevărat o viziune coerentă pe tema asta și au aplicat-o sistematic, pînă cînd au fost îndepărtați în cel mai josnic mod.

Așa că „miliardele pentru Cărtărescu” reprezintă un non-subiect, o prostie. Dar în curticica noastră mică și meschină propaganda și demascările încă prind. Scînteia de pe vremuri s-a spart în bucăți, a făcut pui. Iar „omul nou”, construit de regimul comunist, trăiește încă printre noi, în mii și mii de exemplare, care asigură audiența și răspîndirea tuturor prostiilor.

Foto: Mircea Cărtărescu la Festivalul Dilema veche, Alba Iulia, 2014. © Mircea Oculeanu

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.