Mi te-ai lipit de suflet ca timbrul de cultură

27 februarie 2015
Meseria de profesor jpeg

S-ar părea că finanţarea culturii a început să ocupe un pic din atenţia opiniei publice, măcar tot atîta cît sutienul Elenei Udrea. Legea timbrului cultural “face ştiri”, se scriu comentarii, se dezbate problema. Nu-i rău. Poate reuşim să ajungem la vreo soluţie.

După ce chestiunea timbrului cultural a încins atmosfera, a apărut şi premierul Victor Ponta cu o declaraţie: „Ministrul Culturii Ionuţ Vulpescu şi ministrul Finanţelor Darius Vîlcov vor anunţa un proiect prin care Cultura va primi 2% din încasările de la Loteria română. Putem să oferim o finanţare în plus, astfel încît un domeniu care a fost întotdeauna văduvit

”.

Foarte bună idee, dar nu e nimic nou aici: a fost o vreme cînd 2% din încasările Loteriei mergeau la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Acolo ar trebui să meargă şi acum, căci formularea “bani pentru Cultură” e vagă. Pentru a finanţa mai eficient cultura, e nevoie nu neapărat de mai mulţi bani, ci de instituţii solide şi soluţii manageriale inteligente. O asemenea instituţie ar trebui să fie tocmai AFCN. Croită iniţial după modele existente şi în alte ţări europene, cînd tocmai începuse să funcţioneze, a fost trasă înapoi de metehnele dîmboviţene (numirea directorilor în funcţie de partidul aflat la guvernare, limitarea autonomiei în funcţionare, tăieri de fonduri etc.). Or, AFCN ar trebui să devină exact tipul de instituţie care să contribuie la gestionarea mai eficientă a fondurilor pentru cultură. Nu e nevoie să descoperim apa caldă, aşa funcţionează lucrurile şi în alte părţi: entităţile (publice sau private) din domeniul culturii depun proiecte la AFCN, acestea sînt evaluate de experţi independenţi şi finanţate clar şi transparent. Şi evaluate apoi în funcţie de performanţă. Dar pentru ca acest principiu simplu şi sănătos să poată fi aplicat, e nevoie ca AFCN să aibă o croială instituţională bună şi apoi să fie lăsată să-şi facă treaba, pe termen lung.

Or, în locul unor astfel de soluţii instituţionale, la noi se preferă încă mersul cu căciula în mînă la ministerul Culturii ori adoptarea de legi prin care se iau banii dintr-un buzunar şi se mută într-altul, fără niciun studiu de impact ori calcul de eficienţă. Legea timbrului cultural, despre care se tot vorbeşte, va fi probabil adoptată pînă la urmă, într-o formă sau alta, şi va avantaja nişte organizaţii private

, dezavantajînd alte organizaţii private (edituri, producători de spectacole şi concerte etc.) şi punînd-i pe consumatorii de cultură să scoată mai mulţi bani din buzunar.

Mai există o lege, deja adoptată, prin care Ministerul Culturii urmează să finanţeze, cu minimum 4.500 de mii de lei pe an (adică un milion de euro),

. Cine stabileşte care sînt revistele “reprezentative”? Au stabilit deja parlamentarii, aceşti fini şi devotaţi cunoscători ai culturii: reprezentative sînt revistele editate de Uniunile de Creatori, către care se direcţionează 90% din bani. Restul de 10%, scrie în lege, “va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decît cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii”. De unde ştie Ministerul care sînt celelalte reviste reprezentative? Greu de spus. Noul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, n-a găsit în minister nicio revistă, după cum a spus într-un interviu: “Am vrut să citesc revistele culturale care sînt în minister, am constatat că nu există în ministerul Culturii nici măcar o publicaţie culturală. Nu există un singur abonament la nicio revistă culturală”.

Nu ştiu la cîte reviste culturale sînt abonaţi parlamentarii, dar uite că Parlamentul şi Ministerul ştiu mai bine ce e reprezentativ. Şi au o predilecţie pentru Uniunile de Creatori,

şi nefiind în stare să răspundă simplu la o întrebare esenţială, din care ar putea rezulta politici culturale pe termen lung: ce subvenţionăm, producţia sau consumul? Deocamdată, e preferată subvenţionarea producţiei “pe stoc”, precum industria din vremea guvernării lui Nicolae Văcăroiu. Căci altminteri nu înţeleg de ce legea timbrului cultural s-a lipit de sufletul parlamentarilor, vorba vechiului cîntec, “ca marca de scrisoare”.

Mai mulţi bani pentru cultură? N-ar strica, desigur,

. Dar dacă nu sînt direcţionaţi cum trebuie, vor fi cheltuiţi cam degeaba. Iar pentru a fi cheltuiţi eficient, e nevoie de instituţii eficiente. Ceea ce, deocamdată, nu prea avem.

Articol apărut pe

.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.