Dear New York Times,

10 martie 2015
Obama, Iohannis și genocidul jpeg

Săptămîna trecută, în paginile de Op-Ed ale New York Times a apărut un text semnat de Patrick Basham despre „Mania Anti-corupție a României”, din care reiese, nici mai mult nici mai puțin, că am fi un popor însetat de nedreptate, că închisorile noastre dau pe dinafară pentru că le-am umplut de condamnați în urma unor procese de corupție, că băgăm la grămadă și familiile condamnaților, că riscăm să punem în pericol democrația din România dacă mai continuăm așa, că ar fi mult mai bine pentru aceeași democrație dacă „greșelile trecutului ar fi recunoscute, documentate și apoi uitate.” Repet, uitate. Potrivit dlui Basham, ar fi minunat dacă am putea spune „E adevărat că politicianul X a țepuit statul român cu sute de mii de euro, dar nu-i nimic, noi o să-l iertăm și o să mergem mai departe, pentru că așa face o democrație adevărată.” 

Textul a fost preluat rapid de instituțiile de presă ai căror patroni au fost acuzați de corupție și invocat drept argument suprem în diabolizarea DNA-ului. Alți comentatori, ca dl Hurezeanu, de pildă, au dat credit textului doar pentru că a fost publicat de

și pentru că autorul lui e directorul unui

din Londra. Institutul condus de dl Basham seamănă, însă, cu organizațiile-fantomă care trimit „observatori independenți” la alegeri, organizații care se cheamă, pompos, Asociația Tineretul Român pentru Națiunile Unite sau Asociația Țara noastră, și care au în spate, de fapt, niște partide politice. Nu știu cît de independent e Institutul Democrației dlui Basham, dar cu siguranță e foarte dubios. Cu un consiliu din care fac parte cincisprezece membri, unica lui activitate, conștiincios consemnată

, constă în aparițiile în presă ale dlui Basham. Din Australia pînă-n Rusia, din Anglia pînă-n Canada, dl Basham și-a dat în ultimii ani cu părerea la radio, la teve, în ziare, pe subiecte care variază de la obezitatea infantilă la Roșia Montană, de la ambalajul pachetelor de țigări pînă la dependența de jocuri de noroc, de la invazia imigranților români și bulgari în Anglia pînă la Victor Ponta, un Tony Blair al Balcanilor. O cercetare de vreun sfert de oră pe vastele domenii ale Internetului arată că dl Basham e un expert mercenar, autor al unor studii cel puțin discutabile, dacă nu chiar scandaloase (în care susține, de pildă, că fumatul pasiv nu e deloc dăunător sau că dependența de jocuri de noroc e preferabilă - altfel, subiecții pot cădea în depresie), membru în diverse comitete și comiții, numite, simplu, „institute” (Institul Cato, fondat în anii ‘70 de Koch Industries sau Institutul Fraser, finanțat de corporații, cum ar ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume), vorbitor la congrese finanțate de mari companii cu interese financiare și mai mari, un fel de pion pe tabla de șah a combinațiilor internaționale. Dl Basham e o pîlnie prin care intră bani și ies expertize. E o prezență extrem de periculoasă într-o lume în care informația circulă cu o viteză uriașă, iar capacitatea de verificare a informației devine din ce în ce mai limitată. Expertizele, studiile, părerile dlui Basham au fost preluate de BBC,

,

,

, și acum

„E-n paginile de Op-Ed, acolo publică oricine!”, au zis unii. Nu chiar oricine, textele trec prin patru-cinci mîini, sunt discutate, editate, verificate înainte să apară. Despre procesul de selecție al textelor de opinie din

a scris pe larg Thrish Hall

. Hall, editor Op-Ed, explică: „Vă cerem să ne dezvăluiți orice ar putea fi văzut drept un conflict de interese, financiar sau de alt tip: Ați investit într-o companie pe care o lăudați în treacăt? Ați lucrat la un moment dat cu un oficial pe care îl pomeniți în termeni laudatorii sau critici? Dvs sau organizația ori compania pe care o reprezentați ați putea beneficia de pe urma poziției pe care o susțineți în Op-Ed? Trebuie să știm. Asta nu înseamnă că vă vom respinge articolul – în majoritatea cazurilor, înseamnă doar că vom dezvălui cititorului această relație. De asemenea, avem nevoie de toate materialele care susțin faptele din textul dvs. (…) Puteți avea orice opinie doriți, dar nu puteți spune că o anumită bătălie a început într-o anumită zi dacă n-a fost așa.” Cele patru sau cinci mîini prin care a trecut textul dlui Basham n-au văzut ceea ce sare în ochi la o simplă căutare pe Google: legăturile lui cu Victor Ponta (căruia i-a organizat

înainte de o vizită oficială, insistența în a predica deschiderea României către investitorii americani, apologia proiectului Roșia Montană, obsesia marii nedreptăți care i s-ar fi făcut lui

(repetată în toate cele trei articole scrise în ultimele luni de Basham despre România). Despre legăturile lui cu marile companii nici n-are rost să mai pomenesc. Precizez doar că, în cazul scandalului Microsoft, de vreme ce oficialii români au luat mită, e limpede că

. Și că, probabil, există și alte companii americane speriate de „mania anti-corupție” a României.

La urma urmelor, s-ar putea spune că nu e mare lucru. Un individ a scris un articol într-un ziar. Doar că ziarul e

, nu

, iar individul e un expert de la Institutul Democrației, nu un taximetrist din București. Ar trebui să am încredere și-n NYT, și-n expert. Ar trebui să am încredere că NYT își filtrează conștiincios informația și colaboratorii, ar trebui să am încredere că expertul știe ce spune. Doar că nu mai am. Cu cît vor exista mai multe texte ca cel al dlui Basham, iar lobby-ul se va confunda cu jurnalismul, cu atît voi avea mai puțină încredere. Și poate, cine știe, în curînd voi fi atinsă de paranoia precoce și de senzația că toată informația e traficată și ajustată în funcție de interese economice sau politice. În orice caz, nu va fi bine.

P.S. Apropo de paranoia, opinia publică, jurnalism, politică, un scurt de șase minute al documentaristului britanic Adam Curtis:

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.