De dragoste

24 februarie 2015
Oameni ocupați  jpeg

De Dragobete  - și nu numai - am re-răsfoit din cărțile de iubire dragi mie (dar ce cărți nu sînt și de iubire?) și am adunat cîteva citate, fără nici o pretenție de unificare ori comparație. Arhicunoscute sau mai puțin, despre iubiri-pasiune, împlinite ori neîmplinite, reale sau imaginare, cu obiect bine circumscris ori ba...:

”La început era ca în transă: vedea copacii, drumurile, gropile, pe Rodolphe, și încă îi simțea brațele în jurul mijlocului, în timp ce frunzișul fremăta și trestiile șuierau.

Dar zărindu-se în oglindă, se miră singură de cum arăta. Niciodată nu avusese ochii atît de mari, de negri, nici atît de adînci. O influență subtilă îi transformase întreaga ființă.

Își repetă: ”Am un amant! Un amant!”, încîntată de acest gînd de parcă trăia o a doua pubertate. Avea deci să încerce acele bucurii ale iubirii, febra fericirii pentru care își pierduse speranța. Pătrundea în ceva minunat unde nu va exista decît pasiune, extaz, delir; o înconjura o imensitate albăstruie, culmi mărețe de emoții străluceau în gînduri, iar existența banală nu i se mai părea decît ceva foarte îndepărtat, pierdut acolo jos, în întuneric, între aceste piscuri.

Atunci își aduse aminte de eroinele cărților pe care le citise, și mulțimea acelor femei adultere începu să-i susure în minte cu voci de surori care o vrăjeau. Devenea ea însăși o părticică vie din propria ei imaginație și își împlinea lungul vis al tinereții, văzîndu-se pe sine ca pe una din acele îndrăgostite pasionale pe care le invidiase atît. De altfel, Emma trăia un sentiment de răzbunare. Nu suferise destul? Dar acum triumfa, și iubirea, atît de îndelung strunită, ieșea la lumină în toată splendoarea, într-o veselă efervescență. O savura fără remușcări, fără îngrijorare, fără tulburare. ”(Gustave Flaubert, ”Doamna Bovary”, Adevărul Holding 2009, traducere de Aurelia Ulici)

”Îi separa o jumătate de cameră și nici unul dintre ei nu schiță vreun gest. Archer avea conștiința unei indiferențe totale față de prezența ei fizică; parcă nici nu realiza că ea se află acolo, dacă nu i-ar fi atras atenția una din mîinile ei, așezată cuminte pe masă (...). Acum, imaginația i se învîrtea în jurul ei ca prinsă-ntr-un vîrtej; totuși nu făcu nici gest să se se apropie de ea. Cunoscuse dragostea care e hrănită de mîngîieri, și care le hrănește, dar pasiunea ce o simțea acum era prea profundă pentru a admite satisfacții minore. Era terorizat de ideea că ar fi putut face ceva care să șteargă urma ecoului lăsat de vocea ei. Avea convingerea, unică și fermă, că nu se va simți niciodată complet singur.” (Edith Wharton, ”Vîrsta inocenței”, Polirom 2014, traducere de Sanda Retinschi)

”Stă întins în camera lui, înconjurat de hărți palide. E fără Katharine. Foamea lui vrea să mistuie toate regulile, întreaga etichetă socială. Viața ei alături de alții nu-l mai interesează. Nu-i vrea decît frumusețea lemnoasă, teatrul de expresii. Vrea mărunta și tainica privire dintre ei, cea mai restrînsă rază vizuală, deosebirile dintre ei așezate alături, ca două pagini lipite într-o carte închisă. A fost descompus de ea.

Și dacă ea l-a adus pînă aici, pînă unde a dus-o el pe ea? ” (Michael Ondaatje, ”Pacientul englez”, Univers, 1998, traducere de Monica Wolfe-Murray)

”Paznicul – un bărbat atît de comun! Așa îl văzuse în acea dimineață. Mintea ei stărui asupra acestei trăsături. Și totuși, trupul ei striga cu o mie de glasuri: . ”Nu! Nu! E unic!” Sărmana Constance gemea în gînd. ”Impulsul perpetuării speciei este acela care îl transfigurează în ochii mei`, își spuse ea folosind una dintre expresiile favorite ale lui H.G.Wells, pe care o disprețuia. Trupul ei rîse cu glas tare. (...) Da, și de ce nu? Îl transfigura. Da, era o transfigurare. (...) Paznicul ei avea, într-adevăr, o anumită finețe și puritate a cărnii. Trupește, era mai aproape de Dumnezeu decît oricare alt bărbat, decît Clifford.” (D.H. Lawrence, ”Amantul Doamnei Chatterley”, Litera 2010, traducere de Antoaneta Ralian)

”Nu numai că Hans Castorp părea să fi ajuns la un asemenea punct mort, dar acest lucru îi apărea adevărat pentru lumea întreagă, pentru tot, pentru ”ansamblu”(...). De la neobișnuitul sfîrșit al relațiilor sale cu o anumită personalitate, de la tulburările de tot felul pe care acest sfîrșit le provocase în sanatoriu și de cînd Clavdia Chauchat părăsise din nou comunitatea celor de aici, de sus, de la despărțirea care avusese loc, la umbra tragică a unei mari renunțări, din respect pentru defunct, între tînăra femeie și cel care se tutuise cu stăpînul și suveranul ei, deci, de la această cotitură, tînărului i se părea că schiopăta ceva atît în lume, cît și în viață, că toate mergeau din ce în ce în ce mai prost și că îl cuprindea o neliniște crescîndă, ca și cum un demon ar fi pus mîna pe putere, un demon periculos și bufon, care juca de multă vreme un rol însemnat, dar care își proclamase de curînd autoritatea fără rezerve, inspirînd o teroare misterioasă și sugerînd gînduri de fugă – un demon care se numea stupiditate.”(Thomas Mann, ”Muntele vrăjit”, Adevărul Holding 2011, traducere de Petru Manoliu).

”Clarissa se bucura, pur și simplu, fără nici un motiv anume, de prezența caselor, a bisericii,  a omului și a cîinelui. E o copilărie, știe asta. Nu are măsură. Dacă ar fi s-o exprime public (acum, la vîrsta ei), această iubire a eului ar încadra-o în categoria proștilor și naivilor, a creștinilor cu chitare acustice sau a soțiilor care au consimțit să fie inofensive în schimbul unui acoperiș. Totuși, această dragoste fără discriminare o simte ca fiind total serioasă, de parcă tot ce există pe lume este parte a unei intenționalități necuprinse, de nepătruns (...)”. (Michael Cunnigham, ”Orele”, Polirom 2003, traducere de Magda Teodorescu)

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.