Cratițele româncelor

13 noiembrie 2018
E cool să postești jpeg

Oale sub presiune, oale mici, oale mari, tigăi și ceaune. Avem de toate. Societatea ni le dă cu dărnicie. Ne permite, bineînțeles, să avem și carieră, să fim și emancipate, dar, la o adică, trebuie să ne cunoaștem locul. Să știm să jonglăm și cu un set de cratițe. Căci în România, o femeie parcă nu este completă dacă nu-și întemeiază și o familie și nu are, cel puțin, un copil.

De la reclame la emisiuni TV, imaginea „femeii de casă” este unul dintre cele mai folosite stereotipuri de gen. Chiar dacă dimineața pleacă la serviciu cu o servietă, seara trebuie să valseze înspre casă și cu o sacoșă de cumpărături. Chiar dacă o vedem concentrată în ședințe, conducînd multinaționale, o vedem apoi și în bucătărie, învîrtind veselă în ciorbă. Vorba reclamei, poate să le facă pe toate dacă are un fixativ puternic sau un deodorant long lasting. În oglindă, vorba altei reclame care punctează ineditul unei răsturnări de situații, un tată care își hrănește copilul vrea să demonstreze că poți „să fii părinte cu normă întreagă, chiar dacă ești tată”. Pentru că, potrivit mentalității generale, rolul de părinte „cu normă întreagă” îi este atribuit, de la sine, femeii.

Deși combătute la nivel de discurs, stereotipurile de gen sînt, încă, o vacă grasă de muls și pentru multe emisiuni de divertisment. Fascinată de grotescul unei asemenea emisiuni, în care concurentele se dau peste cap pentru a cîștiga inima unui mascul alfa și sînt disperate să-și demonstreze calitățile de femeie dezirabilă (adică harnică și devreme acasă), mi-am pus întrebarea cît de greu atîrnă, încă, în viața reală, dincolo de show-uri TV sau găselnițe publicitare, aceste stereotipuri? Trăim, cu adevărat, într-o societate care ne validează doar dacă ne încadrăm în rolul prestabilit? Și, pentru această validare, sîntem oare dispuse să continuăm să facem compromisuri și să ne schimonosim personalitatea?

La nivel macro, potrivit analizei ALEG (Asociația pentru Libertate și Egalitate de Șanse) „România continuă să se claseze pe ultimele locuri în Europa în privința atingerii egalității de gen (conform Indexului Egalității de Gen publicat de EIGE în 2017 România avea 52,4 puncte, în comparație cu media europeană de 66,2), iar domeniile în care se manifestă cele mai mari inegalități în România sînt: accesul la funcții de conducere (în politică, economie și social), timp și resurse financiare.”

Mai la firul ierbii, Andreea Bragă, directoarea executivă a Centrului FILIA (un ONG care se ocupă de prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor și egalitatea de șanse între femei și bărbați) a afirmat, într-un interviu la Adevărul Live, că, potrivit sondajelor, 72% dintre români consideră că o nevastă ar trebui să asculte întotdeauna de bărbatul ei și peste 80% consideră că funcţia principală a femeii este să nască copii.

Stereotipurile de gen se fac simțite în forță și cînd vine vorba de locul de muncă (diferențele salariale dintre bărbați și femei) sau siguranță (realitatea violenței în familie – să nu uităm acea statistică halucinantă conform căreia 55% dintre români au declarat că violul poate fi justificat în anumite situaţii – dacă femeia a purtat o fustă scurtă, a consumat băuturi alcoolice sau dacă a acceptat să se ducă acasă cu un bărbat).

Tabloul nu este unul prea roz. Femeile sînt încă supuse prejudecăților de tot felul și obligate, mai mult sau mai puțin, să se conformeze unor roluri stabilite patriarhal. Pe de altă parte, teoretic, noi sîntem în măsură numerică să schimbăm situația. La începutul anului trecut Institutul Național pentru Statistică  arăta că femeile reprezintă 51,1% din totalul populației rezidente din România. Întrebarea se pune: vrem să ieșim din tipare?

Cel mai bun răspuns l-am primit acum cîțiva ani, într-un sat din Gorj. Bărbații erau extrem de nemulțumiți și îngrijorați de schimbările majore care avuseseră loc în mica lor comunitate tradițională. Femeile le plecaseră la muncă în străinătate. „Tragedia” a început cînd acestea s-au întors. Căci nu s-au întors doar cu bani, ci și cu „gărgăuni” occidentali în cap. Nu mai erau dispuse, adică, să ducă tot greul gospodăriei. Își puneau bărbații la muncă. Să facă mîncare, să spele vase și să aibă grijă de copii. În plus, le invadaseră spațiul intim: începuseră să meargă, de unele singure, la cîrciumă.

AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.

Adevarul.ro

shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.
Submarin in Marea Neagra FOTO  webnovosti.info via zn.ua
Submarin nuclear depășit de un obiect neidentificat, care mergea cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Când a vut loc incidentul
Întâlnirea incredibilă, care a avut loc la sfârșitul anilor 1990, a ieșit la iveală după ce un om de știință aflat la bord a decis să vorbească pentru un canal de YouTube și să dezvăluie experiența sa terifiantă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.