Conjurația imbecililor sau statul fictiv

11 iunie 2018
Săritul la jugulară jpeg

Nu știu cum, dar în ziua mitingului PSD, mai precis în momentul discursurilor, mi s-a deschis un sertăraș al minții în care pusesem, mai demult, A confederancy of Dunces, cartea lui John Kennedy Toole, tradusă în românește prin Conjurația imbecililor.

Însă, pe cînd personajele lui Toole sînt, cel puțin în primă instanță, niște marionete fictive, pe scena PSD totul era cît se poate de real. Discursurile aveau același neobosit liant comun: statul paralel. Unul spunea că statul paralel e peste tot și doar printr-un noroc chior n-am dat nas în nas cu el. Altul, că lipsa banilor din sănătate și educație este cauzată de statul paralel - vorba aia, statul paralel suge sîngele poporului. Am avut și varianta în engleză, deep state – spune altcineva, într-o engleză agitată, sperînd, probabil că discursul îi va fi preluat de vreun CNN sau BBC. Mai bine îl spunea în rusă.

Fiecare însă și-a pus o amprentă, mai mult sau mai puțin personală. Discursul Gabrielei Firea a debutat cu o serie de întrebări cu răspunsurile incluse, pe modelul „Pedagogului de școală nouă”. „Nu e așa că ați venit de bunăvoie? Nu e așa că nu v-a obligat nimeni să veniți? Atunci, bine ați venit de bunăvoie la București!” Să nu uităm background-ul de jurnalist al doamnei Firea.

Au urmat, pe bandă rulantă. Am descoperit un Tăriceanu plin de patos și responsabilitate. Tăriceanu vrea libertate pentru popor – cu alte cuvinte, într-o țară pe care o guvernezi, te plîngi că nu există libertate, iar majorității care te-a ales îi e frică să iasă din casă. Un Pleșoianu, poet neînțeles: lozincile pe care le insufla susținătorilor rămînd fără ecou – a rămas și el, după cum a mărturisit, pe final, fără rime. Un prim-ministru extrem de vocal și înfipt – doamna Dăncilă, electrizată ca niciodată pînă atunci, a tot dat înainte cu dragostea de popor și unitatea. Paranghelia a fost încununată de Liviu Dragnea. Probabil cel mai poticnit dintre discursuri. Bine, se făcuse tîrziu și era și foarte cald. Însă aici nu-i găsesc nici o scuză.

Pentru că, față de alegătorii lor, care se aflau acolo, de ore bune, în picioare, în căldură, obosiți, pe care îi mai aștepta un lung drum spre casă cu autocarul, personajele care au țopăit pe scenă erau impecabile, ca scoase din cutie. Și mergeau acasă cu mașina cu aer condiționat. Nimeni dintre cei care au sforăit discursurile nu s-a obosit să iasă mai înainte în mulțime, ca să dea mîna cu alegătorii. Politicienii nu și-au întrebat susținătorii de ofurile lor, de problemele vieții lor, de zi cu zi, în România; n-au făcut decît să se plîngă, de la tribună, de propriile probleme pe care le transferau, șmecherește, asupra celorlalți. Distanța dintre liderii PSD și votanții lor mi s-a părut extrem de clară, iar „statul paralel” pe care l-au tot invocat, pînă la ridicol, a reușit să-i transforme pe ei într-un stat care pare, mai degrabă, unul fictiv.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.