Ce regrete aveţi?
În urmă cu cîteva zile am primit un link către un articol despre posibilele regrete pe care le avem sau pe care le-am putea avea spre finele vieţii. Articolul nu aparţine vreunui specialist, sociolog, antropolog sau psiholog. Este acel gen de articol uşor, care tratează subiecte grele într-o manieră digerabilă.
Bunăoară, autorul articolului, Kimanzi Constable, porneşte de la moartea relativ timpurie a tatălui său, 54 de ani, şi de la ultimele conversaţii pe care le-au avut, tată şi fiu.
"Mi-a spus, în acele conversaţii, că ar fi vrut să facă mai mult. Mi-a spus că a avut atîtea vise şi planuri, dar că nu a făcut absolut nimic să şi le îndeplinească. Mi-a spus să învăţ lecţia pe care el nu a învăţat-o niciodată. Mi-a spus: nu muri cu regrete!" - un sfat mobilizator, mărturiseşte autorul. După moartea tatălui său, a slăbit, şi-a dat demisia de la slujba pe care o ura şi s-a mutat, din Milwaukee, Wisconsin, în Maui, Hawaii, locul unde visa să trăiască. Fără a-i fi uşor, a reuşi totuşi să-şi clădească o nouă viaţă, să devină scriitor şi "life coach", redactor la Good Men Project şi colaborator la Huffington Post. "De-a lungul anilor am învăţat şapte lecţii importante pentru a-ţi trăi viaţa fără regrete."
Rezum cele şapte "lecţii-cheie": Să trăieşti fără frică sau îndoieli, să-ţi urmezi visele, să nu te încarci cu prea mult balast zilnic, să nu laşi gelozia să pună stăpînire pe tine, să nu te compari mereu cu alţii, să nu laşi oamenii negativişti să te tragă în jos şi să nu laşi pe mîine ce poţi face astăzi, căci nimeni nu-ţi garantează ziua de mîine.
Fără a comenta asupra lor, redau doar unul dintre comentariile cititorilor acestui articol, o mărturisire făcută cu multă seninătate, pe final de drum:
"Cum mă apropii de finalul vieţii sînt de acord cu tot ceea ce este spus în acest articol. Aş adăuga un singur lucru: trebuie să te eliberezi de regrete. Nu are sens să trenezi în acel inutil «aş fi putut, ar fi trebuit, ar fi fost cazul să...». Aş adăuga faptul că tot ceea ce am făcut sau nu am făcut sînt lucruri care mă definesc astăzi, iar eu sînt împăcat cu mine. Copiii mei se supără cînd le spun că sînt pregătit să plec oricînd Dumnezeu mă va chema la El.
Nu este vorba despre renunţare. Sînt pur şi simplu împăcat cu ideea că sfîrşitul este aproape. Mi-am schimbat viaţa de mai multe ori. Relaţia mea cu Dumnezeu a rămas însă una bună şi pare că niciodată nu a fost atît de bună cum este acum. Iar pentru mine acest lucru defineşte etapa pe care o trăiesc în prezent. Mulţi oameni îşi plănuiesc viaţa, ceea ce este bine, dar foarte puţini îşi pregătesc sfîrşitul, sfîrşit care pentru unii înseamnă să se întoarcă la Dumnezeu. Trăiesc acum această etapă pe care mă străduiesc să o reglez cu cea mai mare fineţe de care sînt capabil. Îmi iubesc viaţa cu adevărat. Am încă planuri pe care mă rog să le duc la bun sfîrşit. Însă orice regrete aş fi avut, le-am dat uitării pe toate."
