„Angara“ sau progresul anevoios al astronauticii ruseşti
După o jumătate de secol, Rusia demarează un nou program spaţial. Racheta "Angara-1.2PP" a fost lansată, după mai multe amînări din raţiuni tehnice, miercuri 9 iulie, la ora 13 UTC, de pe cosmodromul militar Pleseţk (Arhanghelsk), efectuînd cu succes un zbor suborbital pînă în peninsula Kamceatka. Pentru Moscova această lansare e menită să consolideze accesul spaţial de pe teritoriul propriu şi să demareze ruperea treptată a dependenţei de Kazahstan şi de cosmodromul Baikonur, închiriat de Rusia pînă în anul 2050.
Armata are prioritate în utilizarea noii generaţii de rachete "Angara". Nu întîmplător, primul Complex universal de lansare (CUL), de unde se pot lansa rachete uşoare, medii şi grele, se află în Pleseţk. De aici, Trupele de apărare aeriană şi spaţială (WWKO) pot propulsa o întreagă gamă de sateliţi secreţi, pe orice orbită, inclusiv pe cea geostaţionară, după cum declară, cu vădită mîndrie, purtătorul de cuvînt al WWKO, col. Alexei Solotuhin.
În schimb, călătoria spaţială civilă mai are de aşteptat. Construirea unei a doua rampe de lansare "Angara", pe noul cosmodrom Vostocinîi din Amur, el însuşi încă în construcţie, e prevăzută abia pentru 2015. Astfel încît prima lansare fără echipaj nu va avea loc înainte de 2018, iar cea cu pasageri, după 2020.
Noua rachetă "Angara" ar urma să înlocuiască rachetele "Soiuz" şi "Proton", ultimele cunoscute mai ales pentru accidentele spectaculoase de lansare. În plus, rachetele "Proton" sînt alimentate cu carburanţi de mare toxicitate, fiecare eşec însemnînd, potrivit autorităţilor din Kazahstan, avarii de mediu covîrşitoare, a căror remediere îi costă pe ruşi milioane de dolari. Vladmir Popovkin, fostul şef al agenţiei spaţiale Roskosmos, care a murit de curînd, la 56 de ani, de cancer, se afla pe cosmodrom în momentul prăbuşirii, pe 2 iulie 2013, a unei rachete "Proton" şi a suferit, se pare, o otrăvire cu hidrazină. Noua generaţie de rachete "Angara" e prevăzută să zboare cu combustibili mai puţin poluanţi: oxigen lichid şi kerosen.
Scurt istoric al eşecurilor "Proton":
Decembrie 2010
Din cauza unei erori de lansare a unei rachete "Proton", în Baikonur, Rusia pierde trei sateliţi dedicaţi sistemului de navigare Glonass. Pagubele se ridică la mai multe sute de milioane de euro. Sateliţii cad în Pacific.
August 2011
O rachetă cargo, fără echipaj, transportînd 2,6 tone de provizii pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS), se prăbuşeşte. La scurtă vreme după lansarea navei din Baikonur, apar probleme la aprinderea celui de-al treilea modul al rachetei purtătoare "Soiuz". Cu numai cîteva zile în urmă, la puţină vreme de la lansare, se pierde contactul cu satelitul de ştiri "Express AM-4", care va cădea, şapte luni mai tîrziu, în Pacific.
Decembrie 2011
Din cauza unei probleme de aprindere a celui de-al treilea modul al a unei rachete "Soiuz", Rusia pierde un satelit de telecomunicaţii. Satelitul "Meridian" se prăbuşeşte în Siberia. Pagubele au fost estimate la 50 de milioane de euro.
Ianuarie 2012
Sonda "Phobos Grunt", în valoare de 120 de milioane de euro, trimisă să exploreze luna lui Marte, se prăbuşeşte subit în Pacific. Accidentul a fost cauzat de factori tehnici şi umani deopotrivă.
Din cauza unei capsule de aterizare neetanşe şi a unui scurtcircuit provocat de ruperea unui cablu, Rusia amînă două zboruri cosmice cu echipaj şi lansarea unei rachete purtătoare a unui satelit. În urma acestor pene, trei din cei şase membrii ai echipajului ISS sînt nevoiţi să rămînă în spaţiu o lună în plus.
August 2012
În urma unei avarii la nivelul celui de-al treilea modul al rachetei portante "Proton", un satelit rusesc şi unul indonezian nimeresc pe o orbită greşită. Roskosmos pierde cca. 150 de milioane de euro.
Februarie 2013
La numai 20 de secunde de la lansarea de pe o platformă flotantă din Pacific, o rachetă care transporta sateliţi de telecomunicaţii se prăbuşeşte în ocean. Experţii presupun că a fost vorba de o eroare a mecanismului de propulsie.
(după articole de Gerhard Kowalski, publicate pe site-ul www.spiegel.de )