Agresivitate

16 martie 2014
Agresivitate jpeg

O amică îmi povesteşte: în toiul zilei, mergea pe unul dintre bulevardele din centrul Bucureştiului, cînd un individ, în jur de 20 de ani, îi aprinde, brusc, o brichetă în faţă. De amuzament. Amica mea nu-i spune nimic şi trece mai departe, sperînd să nu-l enerveze şi să iasă ceva urît.
*
Traversez, pe trecere de pietoni. O maşină care se apropie cu viteză frînează, doar ca să accelereze cînd trec prin faţa ei. Vociferez. Şoferul se inflamează, dă să iasă din maşină, dar este oprit la timp de un grup de pensionari care văzuseră întreaga scenă şi sar să mă salveze, boscorodindu-l pe individ, aigitînd ameninţător bastoane şi plase goale. Între timp, grăbesc pasul, uimită de inconştienţa mea de a reacţiona la nesimţirea din trafic.
*
În altă zi: aştept, alături de alţi pietoni, culoarea verde a semaforului. În faţa noastră opreşte o maşină cu o duduie la volan. Duduia parchează nonşalant pe zebră, îşi scoate calm rujul. În văzul nostru siderat, începe să-şi contureze cu grijă buzele. Semaforul îşi schimbă culoarea, iar noi, pietonii, ne chinuim să ocolim maşina, ca să putem traversa. De data asta, nu mai spun nimic.
*
Într-un parc, un părinte îşi pocneşte copilul. Copilul urlă, părintele îi mai arde o palmă. O doamnă intervine şi apostrofează părintele. Părintele se enervează, îi aruncă un „nu-i treaba ta, fă”, după care îşi mai pocneşte o dată copilul, pe motiv că „îl face de rîs pe stradă”.
*
Într-o staţie de metrou un bătrîn este atacat de un grup de adolescenţi. Trei fete şi doi băieţi. Îl lovesc cu palmele şi cu genţile, urlînd. Cîţiva body-guarzi angajaţi ai metroului privesc tîmp. Uşile se închid, trenul reintră în tunel. Oamenii par că răsuflă uşuraţi şi nu comentează scena.
*
La intrarea într-un supermarket, o bătrînă se blochează în uşa rotativă. Body-guardul începe să zbiere la ea să nu atingă geamul. Femeia se panichează, se sperie, nu înţelege ce a făcut greşit. Uşa se pune din nou în mişcare. Cum reuşeşte să scape din maşinăria infernală, femeia este luată la rost, violent, de angajatul supermarket-ului: „Nu-ţi spuneam, bre, să nu atingi geamul?”. Bătrîna începe să îşi ceară scuze. Nu mai aude chiar aşa de bine. Atunci, mai bine, să stea acasă!
*
Vecina mea este bătrînă, abia mai merge şi, deşi vis a vis de bloc are un ditamai supermarketul, trage de ea să se ducă mai departe, la un magazin de cartier, de unde abia se întoarce, şontîc-şontîc, cărînd plasele pline.
O întreb: „de ce nu traversaţi la supermarket, că e mai aproape de casă?”
Îmi răspunde: „îmi e frică că nu mă descurc acolo. Mi-e să nu fac ceva greşit.”
*
Mătuşa mea îmi vinde un pont: îmi povesteşte cum, într-o seară, pe la 8, se întorcea acasă. În faţa ei, un grup de tineri gălăgioşi. Cum a văzut pe la televizor numai ştiri despre bătrîni bătuţi, sau oameni împuşcaţi doar pentru că s-au certat cu cîte un dement pe la vreo coadă la un magazin şi alte grozăvii din astea, inventează pe loc un scenariu salvator: îşi pune rapid pe cap un batic, îşi ridică gulerul hainei, îşi încrucişează braţele şi, cu cît se apropie de grup, începe să dea din cap şi să vorbească de una singură. Tinerii s-au dat respectuos în lături şi, amuţiţi, au lăsat-o să treacă.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.