Cum să nu-i răspunzi lui Gabriel Liiceanu?

S-au adunat, pînă la ora cînd scriu, peste 240.000 de vizualizări. Rareori se întîmplă ca un text publicat pe un site să trezească un asemenea interes. Și nu e vorba despre vreun articolaș cu bîrfe, vedete ori „dezvăluiri senzaționale”, ci despre un text lung, în care se face portretul „fenomenologic” al unui candidat la președinția României. Articolul se numește „Fie-vă milă de noi, domnule Ponta!” și a fost publicat de Gabriel Liiceanu pe www.contributors.ro pe 21 octombrie. Așadar, în cinci zile, un număr de oameni echivalent cu populația unui oraș mare din România a considerat de cuviință să-l citească.

De cinci zile, tot caut (pe site-uri, în presă, pe Facebook etc.) un răspuns, o reacție, o vorbuliță din partea lui Victor Ponta. N-am găsit pînă acum. De ce caut? Nu pentru că m-aș aștepta la vreun răspuns substanțial, la vreo „fenomenologie”, la vreo idee extraordinară. Ci pentru că mi se pare normal ca, atunci cînd un intelectual de talia lui Gabriel Liiceanu scrie un asemenea text, să primească un răspuns. Mai ales că prezențele sale publicistice nu sînt foarte frecvente: scrie doar atunci cînd crede că are ceva semnificativ de spus. Cum să nu-i răspunzi lui Gabriel Liiceanu? Și de ce? Probabil – îmi zice un coleg – că „destinatarul” nu e în stare să scrie o replică pe măsură. Și nici consilierii lui nu-l pot ajuta. Nu cred. Și nici nu e nevoie să scrie ceva „pe măsură” (că doar n-o să se apuce acum să citească filozofie), ci doar să spună ceva, să arate că articolul dlui Liiceanu i-a trezit măcar tot atîta atenție cît alte gesturi publice la care nu ratează ocazia de a reacționa. Căci, dacă ne uităm la comportamentul tipic al lui Victor Ponta, observăm că el răspunde la orice: nu lasă fără replică nici o declarație a te miri cui, nici o postare pe Facebook a cutărui politician ori jurnalist. Și atunci?

Articolul dlui Liiceanu conține chiar invitația la răspuns:

Reacția? Tăcere. Ceea ce – simplu spus – arată că „răsturnarea de proporții” nu e posibilă. Sau dorită.

Dar cred că întrebarea din titlu trebuie să rămînă. Faptul că între timp articolul de pe contributors.ro a fost citit de atîta lume ar trebui să fie un motiv în plus pentru ca premierul să dea un răspuns. Să zicem că nu vrea să-i răspundă autorului (care e doar un „intelectual băsist”, nu?). Dar ar trebui să spună ceva pentru sutele de mii de oameni care au citit. Probabil că nu ar cîștiga voturi prea multe de la ei, dar ar avea o bună ocazie de a le arăta că nu se teme de confruntări, că poate reacționa demn în astfel de situații, că e într-adevăr – așa cum spune – un prezidențiabil care vrea să „unească România”. Dacă vrea într-adevăr să unească, și nu să dezbine – așa cum tot repetă – un prim pas ar fi încercarea de a intra în dialog chiar și cu interlocutorii „neconvenabili” pentru domnia sa, inclusiv cu cei care-l critică. Dar e mult mai simplu să cerșești voturi punînd pe Facebook poze cu Simona Halep și pitindu-te după succesele ei decît să faci efortul unei dezbateri deschise cu un interlocutor de anvergură.