Tucă şi dobitocii 2.0

30 ianuarie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

După ce acum cîţiva ani a stîrnit un întreg balamuc numindu-i pe bloggeri „onanişti“, Marius Tucă a făcut din nou înconjurul Internetului, cu un fel de pamflet în vers alb, intitulat „Click aici, dobitocilor!“ Jurnalistul adunase peste vreo 90 de like-uri şi 300 de share-uri pe Facebook, luni după-amiază, la mai puţin de o zi de la postare. Probabil, Tucă o va încasa din nou de la internauţi. Şi atunci, la ce îi foloseşte?

„Onanist“ şi „dobitoc“ sînt cuvinte tari, care circulă la liber prin subsolurile online-ului, dar de data asta îi aparţin lui Tucă, motiv pentru care, cu scuze pentru cei pe care-i şochează, le-am preluat ca atare. Sigur că astfel de cuvinte, mai ales dacă se îndreaptă împotriva unei mase de oameni, stîrnesc reacţii la fel de violente.

Dar ce are Tucă cu internauţii? Titlul textului dă o indicaţie bună, prin trimiterea la o strigare tot mai frecventă pe site-urile româneşti, cea cu „Click aici!“, „Vezi aici!“ sau „Intră aici“. Mai nou, astfel de strigări sînt tot mai folosite pe site-urile româneşti, pentru că îi atrag pe cititorii „dobitoci“ (le zice Tucă). Pagina de intrare a unui astfel de site este înţesată de îndemnuri cu majusculă şi mai puţin conţinut propriu-zis, adică îi obligă pe utilizatori să apese cu mouse-ul (sau să dea tap cu degetul, dacă au tabletă) pe titlurile de acest fel, pentru ca, ulterior, să ajungă la informaţia propriu-zisă, dacă nu e vorba de o „fază“ video sau vreo poză scandaloasă. Pe acest mecanism, site-ul contabilizează încă o afişare de pagină şi – presupun autorii – o duce bine.

Tucă parafrazează întreaga poveste şcolăreşte, à la „Cine citeşte e un bou“, şi explicitează toate acestea cu un fel de lirism: „Nu vă masturbaţi, c-o să folosiţi cardul, / Uitaţi-vă doar la sfîrcuri ca nişte adolescenţi buboşi.“ Sau, mai la vale: „Faceţi parte din reţea, din sistem / Şi sufletul vi l-aţi vîndut de mult pe un click.“ Lucrurile continuă în aceeaşi linie, dar nu cred că e cazul să insist, ci voi conchide: în piesa literară cu pricina, Marius Tucă îşi imaginează Internetul ca pe o adunătură de imbecili ostili, care trebuie duşi de nas cu artificii simple de felul lui „Click aici!“ Iar el, Internetul, începe desigur să drăcuie din acest motiv, pe Facebook şi bloguri. Ce e în neregulă cu viziunea asta apocaliptică?

În primul rînd, că nici dracul nu e chiar atît de negru sau, în logica pamfletului, nu dă chiar atîtea click-uri. Dar, trecînd peste asta, chiar în ziua cînd pe Jurnalul.ro apăreau supăratele şi albele versuri, tot acolo întîlneam şi: „Vezi PROGNOZA METEO pentru următoarele zile“ – sau, în cheie mai stridentă, „(VIDEO) Transformare INCREDIBILĂ: Dintr-un MONSTRU a ajuns să arate ca o DIVĂ.“

Am putea deci conchide că Tucă e supărat pentru că acest gen de pseudoretorică vinde, pe Internet, dar şi pentru că el însuşi a fost obligat să o adopte, la Jurnalul. Exasperarea lui „asta vrea publicul“ se traduce într-un mai secretos „n-am fost în stare să le dau altceva care să le placă.“ Ca realizator TV, pamfletarul supărat de azi a avut ani întregi de dominaţie, la concurenţă cu Florin Călinescu, iar ziarul pe care-l conduce şi-a spus şi el, într-o vreme, cu cifre şi argumente, „numărul unu în România.“ S-a schimbat publicul în asemenea hal, de atunci?

Tucă nu e singurul care pare să creadă aşa ceva. Un Cristian Tudor Popescu, fost şi el şef de gazetă de succes, a vorbit nu o dată despre „dictatura cititorilor“ sau „dictatura mass asupra media“. Conform acestui gen de raţionament, Internetul a adus cu el, prin reacţiile multe şi adesea nedrepte din subsol, o condiţionare a media şi a făcătorilor de media, care nu-şi pot livra marfa de o înaltă calitate şi simţire, tocmai din motivul cititorului-utilizator.

E drept, pentru Marius Tucă şi Cristian Tudor Popescu, lucrurile cam aşa arată – în urmă cu patru-cinci ani, şi-au dat seama că lucrurile pe care le făceau nu mai au un succes comparabil cu prima parte a deceniului trecut. Publicul a încetat să mai dea bani pe presa scrisă şi, uneori, îi hăituieşte nepermis pe forumurile ziarelor. Presiunea pe care o resimte un nume din clasa Tucă sau Popescu e de altfel remarcabilă. Însă a spune că Internetul e de vină pentru asta e ca şi cum ai crede, serios, că acelaşi Internet ne-a recablat tuturor sinapsele şi ne-a transformat, din cititori cumsecade, în pornografi, agramaţi, scabroşi, rasişti, trolli ş.a.m.d.

Asta e, desigur, absurd, oricît s-or fi stricat lucrurile prin şcoala românească şi prin generaţiile care se apropie de maturitate acum. Mai corect e să spunem că, azi, Tucă şi Popescu sînt supuşi unui gen de stres căruia nu-i erau supuşi acum zece ani. Într-adevăr, Internetul – sau mai precis Web 2.0 – a făcut asta, permiţînd oricui să reacţioneze (oricum). Dar asta nu înseamnă că producţia lui Tucă şi a lui Popescu avea, acum zece ani, cititori senini şi uniform mulţumiţi. Pur şi simplu, discursul ex cathedra, unidirecţional, s-a transformat de cîtăva vreme în conversaţie, iar cititorul, sau utilizatorul, are mijloacele şi propensiunea de a răspunde magistrului. Adesea la modul neînţelegător, nedrept, agramat.

Ultimii ani au mai adus o veste proastă şi cît se poate de reală pentru Tucă şi Popescu: banii. Presa dispare aşa cum o ştim, ca model de business. Acum cîţiva ani, cel de-al doilea putea să se mîndrească cu „navele-amiral“ şi „crucişătoarele“ (Adevărul, Gândul) pe care le conducea, dar acestea sînt acum hîrtie tocată şi biţi de calculator.

Dar, sigur, faptul că Tucă sau Cristian Tudor Popescu nu mai au acelaşi succes social şi economic nu înseamnă că cititorii s-au imbecilizat. E drept, vremurile nu mai sînt cum au fost, din multe puncte de vedere. Dar a-ţi considera cititorul în acelaşi timp „dobitoc“ şi „dictator“ te situează pe tine, cel care scrii, într-o situaţie fără ieşire. Or, dacă-i aşa, de ce ne mai amăgim?

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Ramzan Kadîrov FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Forțele ucrainiene au cucerit Lîman. Kadyrov cere utilizarea armelor nucleare tactice
Liderul cecen Ramzan Kadîrov, aparent devastat de înfrângerea de la Lîman, a cerut Rusiei să continue să lupte pentru „eliberarea” celor patru teritorii anexate cu toate mijloacele disponibile, inclusiv cu arme nucleare tactice.
Alegeri în Bulgaria - dispozitive de votare într-o secție din Sofia FOTO Profimedia
Bulgarii, din nou la urne pentru alegeri parlamentare: al patrulea scrutin în 18 luni. Rusia și corupția, principalele teme de campanie
În Bulgaria au loc alegeri parlamentare, astăzi, pentru a patra oară în doar optsprezece luni. Asta după ce niciun partid nu a reușit să inspire încredere și să creeze o coaliție puternică în urma alegerilor precedente.
Explozie Girona FOTO EL MUNDO webp
18 răniți după un experiment științific eșuat. Momentul în care un butoi cu azot lichid explodează
O explozie produsă la un festival de ştiinţă în nord-estul Spaniei s-a soldat cu rănirea a 18 persoane, unele dintre ele grav, între care 10 copii cu vârste între 3 şi 13 ani.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.