De ce a organizat Elena Udrea Gala Bute?

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Cum a funcționat media în tragedia de la Colectiv jpeg

„Dacă este o vină că am vrut ca Ministerul să facă promovarea României cu cel mai mare campion, atunci îmi asum“, a oftat Elena Udrea, încercînd să se apere de acuzaţiile DNA. Totuşi, despre ce fel de promovare vorbim şi ce e în spatele ei? 

DNA spune în rechizitoriu că Elena Udrea „urmărea obţinerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului“. Aici există un cerc vicios: politicienii au beneficii electorale şi atunci cînd fac ceva efectiv bun. Un motiv în plus ca să ne uităm mai atent la „promovarea României“. 

Ce-a obţinut Elena Udrea prin finanţarea cu două milioane de euro a galei? Meciul Lucian Bute – Jean-Pierre Mendy a avut într-adevăr o audienţă „foarte mare“, cum spune Udrea, pe 9 iulie 2011, cînd a fost difuzat de PRO TV: cam 4 milioane de români, la nivel naţional, sau 2,6 din mediul urban – scria la vremea respectivă Pagina de media. Adică aproape 23 de puncte de rating, în sfertul de oră de după ora 23, cînd s-a desfăşurat meciul propriu-zis, încheiat în runda a patra prin

. Ce a promovat România în acest interval şi pe tot parcursul, de două ore şi jumătate, al galei? O serie de „frunze“, logo-ul de ţară al României, imprimate pe podeaua ringului, pe stîlpii acestuia şi inscripţionate pe un soi de prisme puţin mai mari decît nişte cutii de Toblerone, aşezate pe marginea podelei. „Frunzele“ s-au văzut şi nu prea la televizor, iar PRO TV a afişat pe ecran, peste Gală, sigla Borsec, fiindcă nimeni din Ministerul Turismului nu s-a gîndit, probabil, să obţină exclusivitatea spaţiului publicitar pentru eveniment. În rest, „frunza“ a fost tipărită pe afişe, bilete,

-uri şi altele.. 

În rest, meciul a mai fost difuzat pe ecranele de pe magazinul Cocor şi au existat acorduri de distribuţie, pe sume modice, cu cîţiva furnizori de programe din Marea Britanie, Germania şi Suedia. În documentele iniţiale, se vorbea despre transmisia pe Showtime, canalul de filme american, şi TVA – probabil, reţeaua de televiziune francofonă din Canada, ţara adoptivă a lui Lucian Bute. Conform unei Note de control a Departamentului pentru Luptă Antifraudă, Showtime a transmis o ştire, iar meciul s-a văzut pe televiziuni de nişă ca Orange Sport (Franţa) sau Prime Time (Marea Britanie). A doua zi, la noi, ştirile erau: victoria lui Bute, bineînţeles, şi faptul că Elena Udrea a fost huiduită de publicul galei atunci cînd a apărut, lucru care se vede şi în înregistrarea de pe PRO TV a meciului. 

Cu alte cuvinte, a fost o acţiune de promovare internă, pentru publicul românesc, a „frunzei“. Anchetatorii încurcă borcanele atunci cînd obiectează prin faptul că publicul galei nu e format din „discerning travelers“, aşa cum cere manualul de brand de ţară, deoarece „călătorii cu discernămînt“ sînt, în accepţiunea acestuia, turişti străini. Însă e la mintea cocoşului că „frunza“ nu funcţionează nici ea la publicul autohton, fiindcă sugestiile de natură pură şi exotism („Explore the Carpathian Garden“) se adresează aceloraşi turişti străini. Şi, oricum ai lua-o, conceptul „Explore“ nu are nimic de-a face cu sportivii români de top, spre deosebire de o serie anterioară de spoturi de promovare a ţării, mult mai amuzante şi construite pe o idee cu totul diferită, cu Ilie Năstase şi Nadia Comăneci. 

Dincolo de expunerea propriu-zisă, precară şi inestetică a logo-ului, Elena Udrea e deci „vinovată“ de o acţiune de promovare „a României“, masivă în sens punctual, dar contradictorie şi care nu conţine nici o chemare la acţiune, cu excepţia sloganului, scris, nu se ştie de ce, în engleză, deşi publicul principal a fost în România. A obţinut fostul ministru al turismului „beneficii electorale“ cu Gala Bute, cum zice DNA? Cel puţin în seara meciului şi în presa din zilele următoare, a primit huiduieli. 

Dar acţiunea de „promovare a României“ pe PRO TV a Elenei Udrea merită discutată şi din punctul de vedere al banilor cheltuiţi. Sumele apărute în presă diferă, dar să spunem că e vorba de aproximativ două milioane de euro, disponibilizaţi de Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului şi diferite agenţii de stat, în ideea că vor fi recuperaţi din fonduri europene, lucru care nu s-a mai întîmplat. Banii i-a primit o firmă a preşedintelui Federaţiei de Box, Rudel Obreja, care este şi el în arest pentru dosarul Bute. Firma, pe nume Europlus Computers, nu avea legătură cu publicitatea şi promovarea de evenimente sportive pînă în aprilie 2011, cînd şi-a schimbat obiectul de activitate în acest sens. Europlus Computers a primit banii fără licitaţie, ca deţinător unic al drepturilor de promovare a galei. În firmă au mai intrat bani din vînzarea de bilete, de la PRO TV, pentru drepturile de difuzare, şi de la cîţiva sponsori mici. O mare parte din cheltuielile promoţionale au fost suportate de Federaţia de Box, a aceluiaşi Rudel Obreja. 

Ce-ar fi putut face Elena Udrea cu două milioane de euro, pentru imaginea României? Suma este, din punctul de vedere al televiziunilor, uriaşă. Este întregul buget de marketing al unei multinaţionale din România. Sau costurile unui sezon dintr-o emisiune gen

de top. În anul de vîrf al publicităţii româneşti, 2008, pentru Elena Udrea era inventat Ministerul Turismului, care avea să cheltuiască, în tot mandatul ei, mulţi bani pe diferite acţiuni de „promovare“. Campaniile „Turist în România“ aveau, în acelaşi an 2008, bugete de 400-900.000 de euro, deci mai puţin de jumătate din costurile Galei Bute. De aceşti bani, televiziunile ar fi urmat să difuzeze cîteva sute de spoturi. 

DNA susţine că Elena Udrea a apelat la Ion Ariton, ministru al Economiei la vremea respectivă, pentru a strînge o parte din banii necesari pentru Gala Bute de la companii de stat ca Hidroelectrica, NuclearElectrica şi Romgaz. NuclearElectrica e una dintre companiile celebre, în epoca Năstase, pentru publicitatea fără căpătîi pe care şi-o făcea în ziare prietenoase cu Guvernul, ca de mult răposatul

al lui Horia Alexandrescu. 

Într-un fel sau altul, nici explicaţia acuzatei, nici cea a DNA nu stau în picioare. Bun platnic pentru media din România în toţi cei patru ani cît a fost ministru în Guvernele Boc, Elena Udrea are o foarte bună percepţie a numărului de zerouri care se investesc într-o acţiune de imagine, fie a României, fie personală, fie a partidului. De ce a organizat ea Gala Bute?  

Cum să devii un Nimeni

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.