Cinci boli ale presei româneşti în 2014

Publicat în Dilema Veche nr. 567 din 24-30 decembrie 2014
Cum a funcționat media în tragedia de la Colectiv jpeg

Pe măsură ce presa migrează către online şi banii se împuţinează, presa autohtonă începe să sufere de o serie de simptome care o privează de relevanţă şi popularitate. Mai la vale, am adunat 5 simptome că lucrurile nu merg deloc bine în presa românească, în 2014.

1. Gunoiul jurnalistic. Fie că e vorba de atacuri reciproce ale politicienilor, preluate fiecare de publicaţia aservită, de coloane lungi de bloggeri afiliaţi care habar n-au să scrie şi nici nu se referă la un domeniu anume, de ştiri la a doua mînă sau de editorialişti obsedaţi, textele fără valoare sînt abundente în presa de azi. Agenda oficială a partidelor, instituţiilor şi companiilor private e preluată nediferenţiat sau în funcţie de criterii care nu includ interesul public, ci, cel mult, interesul politicienilor sau al companiilor care au şi contract de publicitate cu publicaţia respectivă.

De unde vine: În primul rînd, e vorba de deruta echipelor care fac managementul editorial. Apoi, de faptul că bloggerii scriu pe gratis, reporterii sînt neexperimentaţi şi plătiţi cînd dă Dumnezeu, iar editorialiştii, în multe cazuri, plătiţi, dar de altcineva decît de publicaţia respectivă.

2. Inconsistenţa. Site-urile româneşti de informaţie amestecă subiectele politice cu cele tabloide. Rarele investigaţii adevărate se îneacă într-un morman de gîngăveli de amatori, între două subiecte serioase se iţeşte cîte-o ştire moronică despre fotbal. Nimic nu mai are identitate, poziţionare, un ton propriu.

De unde vine: Întîi şi-ntîi, de la deplasarea către online a brandurilor clasice de media. Cei care scriu pentru Net o fac cu ochii pe cifrele de audienţă şi văd că subiectele populare sînt cu totul altele decît cele considerate, tradiţional, valoroase. Apoi, mai nou, site-urile din acelaşi grup au început să se preia reciproc, deşi sînt site-uri, şi nu site, tocmai fiindcă se ocupă cu lucruri diferite, ca de pildă Gândul şi PRO Sport.

3. Scrisul pentru surse şi colegi. E vizibil mai ales în zona politică. Jurnaliştii care se ocupă cu aşa ceva se lasă seduşi de eterna polemică-ceartă-sudalmă, pierd din vedere interesul public de dragul chibiţatului de politicieni, se raportează la aceştia şi la colegi. Asta e varianta inocentă. Cea venală apare cînd jurnalistul execută cutare sau cutare treabă, exact pentru uzul unui politician.

De unde vine: Televiziunile de ştiri au rulat, în ultimii ani, un număr considerabil de oameni. Nici măcar la Antena 3, cea mai populară dintre ele, criteriul audienţei, al publicului, nu a primat niciodată. Cît timp politicienii sînt cei care controlează şi hrănesc aceste televiziuni, e normal ca jurnaliştii să fie mai preocupaţi de ei decît de telespectatori.

4. ADHD-ul. Deficitul de atenţie/lipsa de concentrare este o boală veche de cînd lumea, a presei româneşti. Subiectele nu sînt urmărite, şi cu atît mai puţin duse la consecinţe. Ceea ce e important azi dispare mîine, chiar şi atunci cînd un subiect mai are nu numai concluzie, ci şi potenţial. Nimeni nu înţelege că succesul lui Cătălin Tolontan şi al Gazetei Sporturilor vine, parţial, din „încăpăţînarea“ cu care Tolontan şi Luminiţa Paul s-au ţinut de poveşti precum cazul Ridzi, sălile de sport, transferurile fotbaliştilor, gala Bute, pînă cînd multe dintre ele s-au încheiat la tribunal.

De unde vine: Greu de identificat o cauză precisă. Presa românească se comportă aşa din anii imediat următori lui 1989.

5. Lipsa lui „de ce“. Ştirile trebuie să răspundă la şase întrebări: cine?, ce?, cînd?, unde?, cum? şi de ce? Ultimele două sînt considerate întrebări secundare, dar exact în ele rezidă sensul unui material consistent. Fără contextualizare, revelarea cauzalităţilor, faptele rămîn doar fapte. Decizia Parlamentului de a renunţa la votul prin corespondenţă nu înseamnă nimic în ea însăşi, de exemplu. Explicaţia oficială că e vorba de simple probleme tehnice poate sau nu sta în picioare, deci e necesar un plus de documentare. Există şi ipoteza că Parlamentul vrea să îngroape respectiva modalitate de vot şi face asta prin amînare. Şi multe alte scenarii posibile. Dacă nici unul dintre ele nu este explorat la modul serios, jurnalistic, ştirea nu va provoca nici un impact.

De unde vine: Dintr-o înţelegere greşită a neutralităţii. Explicaţia cauzală e greu de livrat în termeni seci. Făcătorii de ştiri evită să îşi dea cu presupusul despre motive, ceea ce e bine, dar uită că ar putea folosi informaţii pe surse sau analişti care ştiu despre ce vorbesc. 

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.