„Omului făcut“ sau despre succesul social

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

Campania electorală din acest an e aşa cum n-a mai fost vreodată în ultimele două decenii şi cum nu va mai fi de aci înainte... Dincolo de limbajul grobian şi colorat, de trivialitatea promovată ca stil de viaţă, ceea ce mă impresionează este ubicuitatea mediocrităţii: oameni ieşiţi din nimic încercînd din răsputeri să fie „cineva“. Cine? Omul politic de astăzi a devenit sinonim cu „ceva“ foarte înalt şi aducător de venituri multe, sigure, influenţă, matrapazlîcuri, ceva alişverişuri, ceva femei frumoase, „rele de muscă“ şi iubitoare de trai dulce, ceva chermeze pe spezele norodului, ceva carete scumpe, astfel încît viaţa politică pare o aşa hazna… Gîndiţi-vă la tot ce poate încăpea într-o hazna turcească aurită consumată dizgraţios şi puturos într-o hazna românească.

Am tot auzit şi tot aud vorbindu-se despre degradarea vieţii noastre politice, de educaţia noastră atît de sumară şi superficială, de prostie şi prostime, de toate… Şi de acea frumoasă şi salvatoare „epocă de aur“ în care… Nu ştiu ce-o fi fost în acea frumoasă „epocă de aur“, că n-am ajuns s-o cunosc, ştiu doar că pe la noi lucrurile n-au stat nici mai altfel, nici mai altminteri decît astăzi, iar „politica“ s-a făcut cu ce s-a putut şi de cine a putut. Vă pun spre exemplificare cîteva fragmente din Arhondologia Moldovei, scrisă de paharnicul Constandin Sion, între 1844 şi 1856, oglindind fireştile nemulţumiri cu privire la popularea slujbelor „politice“ de către contemporanii săi.

„Pavlov. Mai mulţi, unii moldoveni, alţii greci, porecliţi de pe numele părinţilor lor, ruşinîndu-se cu adevăratele porecle, ca să nu se nimerească din care opinci au ieşit; toţi ridicaţi de către Mihai vodă Sturdza la boierii; unul cu aşa poreclă (aici cu sensul de nume – n.n.) şi cu numele Gligori, pe la 1830, viind din Basarabia, leşinat şi gol, cu fimeia şi douî feti mari şi un băiet, s-au aciuat la Botoşani, pe lîngă Petrachi Asachi, ce era atunce acolo cu şederea, că Ermioana, fimeia acelui Pavlov este vară cu Asăcheştii; pe la 1834 l-au rînduit poliţmaistru la Focşani şi s-au aşternut pe jac şi pe jucat cărţi, au fost poliţmaistru mulţi ani, că-l spijinea Asăcheştii, de prada lumea, şi mişelul tot calic era, cum este şi acum, că ce căpăta da în cărţi şi la curve; pe la 1838 l-au făcut clucer, la 1844 paharnic, şi tot poliţmaistru; pe la 1842 o fată a lui, cu numele Neghea, s-au îngurduluit cu Vasile, ficiorul stolnicului Grigori portar-başa, ce era logofăt la Pruncu, şi au luat-o; l-a făcut samiş la Putna şi paharnic, mai pe urmă comis; şi punîndu-se şi el pe jac, pe sprijinul Asăcheştilor, la 1848 l-au făcut şi spătar şi au fost tot samiş, pînă la martie 1852; şi Pavlov au trecut la jandarmi comandir, acolo în Focşani, şi l-au făcut la 1851 căpitan.“

„Un alt Pavlov, Iancu, ficior unui grec, ce era amangiu la feredeul cel mare din Iaşi, s-au însurat cu o Tarsiţa, fata unui dascăl Gheorghe Grecu, de la Tîrgu Ocnei, şi fiind ră de muscă, au mijlocit prin muşteriii ei de au făcut pe bărbată-său sardar, revizor al vistieriei, şi mai în urmă revizor al Vorniciei bisericeşti.“

„Paiu. Moldovan, blănar din tîrgul Botoşanii, unde era Ioan Paiu blănar, cu bună stăricică; au avut doi ficiori, Ioan şi Aleco, şi o fată Catinca, cea mai frumoasă fimeie ce putea să fie, şi cam ră de muscă; printr-însa s-au norocit fraţii ei, cari şi-au lasat meseria tătîne-său şi-au întrat în slujbi şi la Mihai vodă s-au boierit.“

„Urzică, Moldovan, ţaran din ţinutul Eşii; au fost slugă în casă, mulţi ani, la vornicul Dimitrache Ralet bătrînul, apoi vătav de ogradă şi, pe la 1824, mijlocind Ralet la Ioan vodă Sturdza, l-au făcut stolnic pe Dumitrachi Urzică. După introducerea Regulamentului, înfiinţîndu-se poliţii şi comisari, l-au rînduit pă stolnicul Urzică comisar în Iaşi; şi el, ca ciocoi harnic şi jacaş şi linguşitor, au fost neschimbat pînă acum, piste 24 ani; au făcut şi stare şi s-au făcut şi spatar.“

„Figa, Spurcăciune grecească, păcat şi năpaste ţării, pripăşit de logofătul Iordache Catargiu; l-au avut o vreme logofăt a casei; fiind hoţ bun şi bun linguşitor l-au pus şef de departament, pe urmă la epitropia Sfîntului Spiridon; şi măcar că au prădat şi bani de ai ocîrmuirii, dar pentru că-i grec şi bun mincinos, nu numai nu l-au izgonit din ţară, dar nici l-au pilduit, şi încă tot este şi acum în canţilaria Sfîntului Spiridon şi l-au făcut şi spătar, spre batjocora oamenilor cinstiţi şi încurajarea răilor şi a străinilor.“

Doar cîteva portrete, alese la întîmplare, a celor care ne-au „condus“ la un moment dat, văzute de un contemporan. Nici succesul lor social nu pare a fi unul meritoriu şi demn de urmat. Dar, a cum ziceam, cam aşa e pe la noi... 

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

Odesa este din nou atacată cu drone kamikaze FOTO Facebook jpg
Odesa, atacată cu drone kamikaze de Rusia
Kievul a postat o imagine cu un fragment al dronei pe care se vede inscripționat, în limba rusă, „Gerani-2” - numele sub care sunt cunoscute în armata rusă dronele kamikaze iraniene Shahed-136.
incendiu S5 foto ISU B If jpg
Incendiu în Sectorul 5: ard patru case pe strada Frt. Ilie Guriță. Pompierii intervin cu 13 autospeciale VIDEO
Un incendiu de proporții a izbucnit duminică seară în Sectorul 5 al Capitalei, pe strada Frt. Ilie Guriță. Patru case au fost cuprinse de flăcări
Referendum în Donbas  Ilustrație a portalului EU vs Disinfo jpg
Referendumul rusesc, pretext pentru arma nucleară. De ce are nevoie Rusia de pseudo-vot în Donbas
Propaganda rusă a pregătit intens referendumurile din Donbas, aducând argumente false. Rusia va folosi pseudo-votul pentru a putea amenința cu un atac nuclear, arată o analiză a portalului european EU vs Disinfo.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Asociațiile sovietice de „prietenie” – lucrate de contraspionaj în România comunistă
„Apolitică” și cu peste 6 milioane de membri, Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) a fost instrumentul sovietic cel mai extins între cele destinate să sugrume democrația liberală din România.