Viol, c─âs─âtorie, divor┼ú: Comunismul ┼či rom├ónii

1 ianuarie 2017
Viol, c─âs─âtorie, divor┼ú: Comunismul ┼či rom├ónii png

S├«nt mai multe maniere de a discuta public despre comunism. Ar fi cea consumerist─â, ilustrat─â mai ales la televiziunile ner─âbd─âtoare s─â ├«nghesuie c├«t mai repede dezbaterile ├«n cli╚Öeele aferente (vezi frecven╚Ťa TV a unor termeni vandabili, dar vagi, de genul ÔÇ×tor╚ŤionarulÔÇŁ, sau ÔÇ×nostalgiciiÔÇŁ). S├«nt ╚Öi numeroasele filme despre comunism, un cal de b─âtaie preferat al multor regizori de dup─â 1989. Exist─â ╚Öi literatura concentra╚Ťionar─â, memoriile din deten╚Ťia comunist─â, de o larg─â diversitate ├«n ce prive╚Öte valoarea lor literar─â sau istoric─â. Ar fi ╚Öi maniera academic─â, sau institu╚Ťional─â, care parc─â se fere╚Öte s─â aib─â vreo tangen╚Ť─â cu prezentul viu ╚Öi care de aceea tr─âie╚Öte mai mult ├«n lumea ei. ├Äntre toate acestea, apare rar ╚Öi c├«te un demers de popularizare a temei comunismului care ├«ncearc─â ╚Öi s─â acrediteze la nivelul publicului unele observa╚Ťii obiective despre perioada comunist─â. Un exemplu ├«n acest sens este ╚Öi cartea istoricului Lucian Boia lansat─â la Bookfest: Strania istorie a comunismului rom├ónesc.

Titlul e surprinz─âtor, pentru c─â sugereaz─â un fel de excep╚Ťionalism - prin stranietate - al comunismului rom├ónesc. Domnul Boia prezint─â spre justificarea titlului c├«teva paradoxuri ale comunismului din Rom├ónia; nu le men╚Ťionez, dar cred c─â e posibil s─â fie bine surprinse. ├Äns─â la fel de paradoxal este ╚Öi s─â g─âse╚Öti la un istoric care s-a preocupat frecvent s─â arate c─â Rom├ónia nu e nici pe departe buricul p─âm├«ntului o ├«ncercare de demonstra╚Ťie a unicit─â╚Ťii comunismului rom├ónesc. Dar pot recunoa╚Öte c─â un astfel de titlu nu are cum s─â nu ajute la difuzarea mai bun─â a c─âr╚Ťii ÔÇ×├«n r├«ndul maselor largi, populareÔÇŁ, ca s─â m─â folosesc de o terminologie asortat─â subiectului.

Citind cartea, am tr─âit din nou senza╚Ťia unei lacune ├«n istoriografia comunismului. S├«nt referiri pasagere la comunismul din alte ╚Ť─âri, cum ar fi Ungaria, Polonia, Cehoslovacia sau Bulgaria. De exemplu, cum a fost tratat─â proprietatea ├«n aceste ╚Ť─âri ├«n timpul comunismului, cu trimiteri particulare la colectivizare sau la fenomenul ÔÇ×mandatarilorÔÇŁ. Sau ce diferen╚Ťe ╚Öi asem─ân─âri ale procesului de instalare a regimului comunist s├«nt ├«ntre unele dintre aceste ╚Ť─âri. Dar dup─â ce ┼úi se deschide gustul pentru a afla ce a fost specific rom├ónesc ┼či cum au procedat al┼úii ├«n cutare decizie sau proces, e┼čti l─âsat cu ochii ├«n soare, nel─âmurit, neinformat. Cartea nu intr─â ├«n astfel de detalii. ╚śi am impresia c─â ├«n general studiile comparative privind comunismul ├«n Estul Europei lipsesc, a╚Öa ├«nc├«t chiar ╚Öi azi, la peste 25 de ani de la c─âderea comunismului, informa╚Ťiile de sintez─â de acest fel s├«nt - dac─â s├«nt - doar la ├«ndem├«na unui grup restr├«ns de erudi╚Ťi.

Nu e cazul s─â fac inventarul ideilor din cartea domnului Boia. Dar unele merit─â men╚Ťionate, fie ╚Öi numai prin prisma poten╚Ťialului lor polemic. De pild─â, Lucian Boia scrie despre un fatalism al instal─ârii comunismului ├«n Rom├ónia ╚Öi ├«n general ├«n Estul Europei. Nu este vorba, ├«n opinia lui, de o cedare a Occidentului ├«n fa╚Ťa lui Stalin. Occidentul n-avea ce s─â cedeze pentru c─â nici nu a avut vreo ╚Öans─â s─â negocieze. Impunerea comunismului ├«n ╚Ť─ârile ocupate de Armata Ro╚Öie a fost inevitabil─â pentru c─â Occidentul nu dorea o confruntare cu sovieticii iar ace╚Ötia la r├«ndul lor aveau o iner╚Ťie a expansiunii cultivat─â ├«nc─â de pe vremea ╚Ťarilor. ╚śi chiar dac─â prin absurd, mai scrie Lucian Boia, ru╚Öii ar fi fost ├«n postura de a alege o singur─â ╚Ťar─â de comunizat, aceasta ar fi fost Rom├ónia, din cauza proximit─â╚Ťii, a atitudinii sale fa╚Ť─â de URSS din timpul r─âzboiului ╚Öi a credin╚Ťei cre╚Ötin-ortodoxe a majorit─â╚Ťii popula╚Ťiei, comune cu cea a ocupan╚Ťilor ÔÇ×ateiÔÇŁ.

La un moment dat, ├«n Strania istorie a comunismului rom├ónesc, autorul scrie despre apari╚Ťia ╚Öi dezvoltarea economiei negre, paralele, care ducea la rotunjirea veniturilor popula╚Ťiei comunizate. Se petrecea prin deceniile ╚Öapte-opt ale secolului trecut, c├«nd ar fi ap─ârut plicul la medic, medita╚Ťiile la profesor, furtul normat din CAP-uri. O bun─â parte din aceste obiceiuri ale ÔÇ×economiei descurc─âriiÔÇŁ s-a perpetuat p├«n─â azi, ca dovad─â a unei ÔÇ×desprinderi lente de modelul comunistÔÇŁ. De notat c─â aceste practici despre care vorbe╚Öte Lucian Boia au ap─ârut ├«n paralel cu un fel de acceptare social─â a comunismului, poate chiar a retoricii sale de identificare cu punctul terminus al istoriei. Era aceea╚Öi perioad─â ├«n care bancurile ╚Ťineau locul dezbaterilor civice, ├«n care cenzura era omniprezent─â dar cu to╚Ťii ascultau Vocea Americii ╚Öi Europa Liber─â, ├«n care oficial activi╚Ötii erau atei, dar Nicolae Ceau╚Öescu ├«╚Öi ├«ngropa p─ârin╚Ťii cu slujb─â ╚Öi alai bisericesc. Comunismul nu s-a instalat confortabil, pare s─â argumenteze domnul Boia, dec├«t atunci c├«nd s-au pus la punct ╚Öi micile sau marile tertipuri de evadare temporar─â din el. ÔÇ×Curat rom├óne╚ÖteÔÇŁ, cum ar spune Caragiale.

La cap─âtul cel─âlalt al parantezei temporale comuniste, opinia istoricului fa╚Ť─â de momentul 1989 este exprimat─â f─âr─â echivoc. Dintre cele trei ÔÇ×exit-uriÔÇŁ din sistem - revolu╚Ťie, revolt─â popular─â, lovitur─â de stat - Lucian Boia le alegeÔÇŽ pe toate. Revolu╚Ťie, pentru c─â am asistat la o schimbare de regim, care nu se petrece peste noapte, ci eventual continu─â ╚Öi azi. Revolt─â popular─â pentru c─â ÔÇ×sute de mii de oameni ╚Öi-au riscat via╚Ťa ie╚Öind ├«n strad─âÔÇŁ pentru a ├«nfrunta un regim cunoscut ca violent. ╚śi lovitur─â de stat pentru c─â mul╚Ťimea n-avea nici program, nici conduc─âtori. ╚śi nu exista nici societatea civil─â ca ├«n alte ╚Ť─âri foste comuniste, puterea fiind preluat─â de comuni╚Ötii din e╚Öalonul doi.

Pentru faza postcomunist─â a comunismului - pentru c─â exist─â ├«n carte ╚Öi un capitol dedicat acestei perioade - istoricul pare s─â fi rezervat cele mai tran╚Öante p─âreri. Mai ├«nt├«i, desp─âr╚Ťirea de comunism este prelungit─â ╚Öi ezitant─â. Rom├ónii nu se ├«nghesuie s─â ├«l denun╚Ťe, ╚Öi a╚Öa se explic─â pensiile mari ale securi╚Ötilor, legile care ├«i ├«ncercuiesc pe informatorii securit─â╚Ťii, dar nu ╚Öi pe angajatorii lor din epoc─â, statutul p├«n─â recent intangibil al ╚Öefilor de ├«nchisori comuniste. Este apoi vorba de ÔÇ×noii ├«mbog─â╚Ťi╚ŤiÔÇŁ prin furt ai societ─â╚Ťii actuale. Ei evadeaz─â ┼či astfel ├«nchid c├«t se poate de ironic cercul teoriei comuniste a egalit─â╚Ťii dintre oameni. Scrie Lucian Boia: ÔÇ×Procesul e ├«ncheiat, ╚Öi ce s-ar mai putea face? Noua clas─â dominant─â e bine instalat─â, ancorat─â solid, la locul ei. Provenit─â, dac─â nu ├«n ├«ntregime, ├«n tot cazul ├«n mare majoritate, din structurile comuniste, cu o semnificativ─â component─â ÔÇ×securistic─âÔÇŁ (r─âm├«n├«nd ├«n seama viitoarelor cercet─âri, atunci c├«nd se vor putea ├«ntreprinde, s─â confirme, eventual s─â nuan╚Ťeze, o asemenea constatare, deocamdat─â empiric─â). Comunismul a pierdut partida. Comuni╚Ötii ├«ns─â au c├«╚Ötigat-o. E ca ╚Öi cum ├«ntreaga poveste a comunismului n-ar fi avut alt rost dec├«t acela de a ├«nlocui o clas─â dominant─â prin altaÔÇŁ.

Comunism românesc: ascensiune și decădere

Dar pe l├«ng─â toate acestea, exist─â ├«n cartea domnului Boia ╚Öi sugestia unei etapiz─âri a comunismului rom├ónesc, pe care autorul nu o face de facto, dar spre care converg mai multe dintre ideile volumului. Pornind de la statutul de experiment social pe care ╚Öi Lucian Boia i-l atribuie comunismului, a╚Ö distinge c├«teva etape clare ale avatarului s─âu rom├ónesc. Astfel, ├«n func╚Ťie de aderen╚Ťa sa popular─â, comunismul poate fi sau a╚Öezat (acceptat), sau nea╚Öezat (respins). Iar ├«n func╚Ťie de propria dinamic─â, comunismul rom├ónesc poate fi fie ├«n ofensiv─â, fie ├«n defensiv─â. Oper├«nd cu aceste categorii, am ob╚Ťine urm─âtoarele perioade surprinz─âtor de simetrice ale comunismului rom├ónesc, fiecare ├«n mare ocup├«nd c├«te un deceniu din secolul 20.

Nea╚Öezat, ├«n defensiv─â. Este perioada de ├«nceput a comunismului ├«n Rom├ónia. Atunci au loc alegerile din 1946, ├«n care comuni╚Ötii, instrui╚Ťi de la Moscova ╚Öi foarte con╚Ötiincio╚Öi pe teren (con╚Ötiinciozitatea cu care ├«╚Öi f─âceau temele ├«nv─â╚Ťate sau transmise de la Moscova fiind una dintre caracteristice remarcate ├«n carte de Lucian Boia), accept─â defensiv, de ochii lumii, un pluralism politic de fa╚Ťad─â. Atunci guvernul Groza d─â ├«n premier─â drept de vot femeilor (chiar dac─â ele nu vor avea ce face cu el ani buni de atunci ├«nainte, dup─â cum observ─â autorul) ╚Öi ├«mparte un milion de hectare de p─âm├«nt ╚Ť─âranilor (ulterior colectivizat, ca ├«n bancul cu radioul dat mai tare ╚Öi apoi ├«nchis), iar sovieticii restituie Ardealul de Nord (semn c─â ├«n definitiv, scrie istoricul, comuni╚Ötii nu s├«nt ni╚Öte interna╚Ťionali╚Öti nepatrio╚Ťi irecuperabili).

Nea╚Öezat, ├«n ofensiv─â. Gata cu captatio benevolentiae, ├«ncepe ÔÇ×obsedantul deceniuÔÇŁ. Au loc na╚Ťionalizarea, colectivizarea ╚Öi suprimarea elitelor. Lucian Boia argumenteaz─â aici c─â ├«n comunism nu am avut de-a face cu un genocid, cum i s-a imputat la proces lui Nicolae Ceau╚Öescu, cum se arat─â ╚Öi ├«n raportul comisiei preziden╚Ťiale de condamnare a comunismului ╚Öi cum unii istorici continu─â s─â spun─â ╚Öi azi. Nu au fost omor├«╚Ťi oameni pe criterii etnice sau religioase, ca s─â se poat─â vorbi de genocid, a╚Öa cum s-a petrecut ├«n perioada nazist─â. Mai potrivit probabil, spune Lucian Boia, ar fi termenul de politicid, pentru c─â el ilustreaz─â mai bine fenomenul elimin─ârii programate a adversarilor noului regim, ÔÇ×du╚Ömanii de clas─âÔÇŁ. Dar poate c─â ╚Öi mai potrivit aici ar fi s─â se vorbeasc─â de elitocid, pentru c─â ├«n fond asta s-a petrecut: eliminarea elitelor politice ├«n primul r├«nd, e drept, dar ╚Öi a celor culturale, profesionale.

A╚Öezat, ├«n defensiv─â. Cum spuneau comuni╚Ötii: acumul─ârile cantitative duc la saltul calitativ. Acumul─ârile ofensivei reu╚Öesc p├«n─â la urm─â s─â fac─â bre╚Öa ├«n con╚Ötiin╚Ťe ╚Öi s─â fac─â regimul acceptabil la nivel mental. Comunismul se a╚Öaz─â. Oamenii se acomodeaz─â. E perioada ├«n care apare ÔÇ×economia descurc─âriiÔÇŁ de care am vorbit mai sus. S├«nt permise mici libert─â╚Ťi ╚Öi experimente. Dar tot acum, comunismul rom├ónesc ├«ncepe s─â ├«╚Öi caute ╚Öi un sens propriu, eventual altul dec├«t cel dat de vectorul sovietic.

A╚Öezat, ├«n ofensiv─â. Ofensiva nu mai e intern─â. Aici lucrurile s├«nt ÔÇ×a╚ÖezateÔÇŁ. Ofensiva e mai degrab─â extern─â. Momentul e prefigurat de anul 1964, c├«nd, scrie Lucian Boia, Rom├ónia refuz─â s─â se alinieze ├«n spatele sovieticilor ├«n confruntarea momentului dintre gigan╚Ťii ro╚Öii, URSS ╚Öi China. ╚śi atinge apogeul ├«n 1968 prin atitudinea de frond─â a pre╚Öedintelui Ceau╚Öescu fa╚Ť─â de Moscova din perioada ÔÇ×Prim─âverii de la PragaÔÇŁ. Dar atunci, precizeaz─â Lucian Boia, nu a fost vorba de un puseu ÔÇ×patologicÔÇŁ de democra╚Ťie, ci de teama c─â ╚Öi regimul de la Bucure╚Öti poate fi ├«nlocuit cu for╚Ťa de sovietici, precum cel cehoslovac.

Nea╚Öezat, ├«n ofensiv─â. Comuni╚Ötii continu─â alergarea, dar presiunea se mut─â iar ├«n interior. ÔÇ×Se str├«nge ╚ÖurubulÔÇŁ. Apar: cultul personalit─â╚Ťii, na╚Ťional-comunismul, plata agresiv─â a datoriilor externe, sincopele ├«n economie ╚Öi aprovizionare. Rom├ónia e izolat─â fa╚Ť─â de capitali╚Öti, dar ╚Öi imun─â la perestroika sovietic─â. Ceea ce a f─âcut ca regimul comunist s─â-╚Öi piard─â a╚Öezarea ╚Öi s─â devin─â pentru prima oar─â nepopular, dar nu din prisma unor considerente teoretice, cum poate era ├«n primele dou─â etape, ci din cauza experien╚Ťei directe a popula╚Ťiei.

Nea╚Öezat, ├«n defensiv─â. Ultimii ani sau poate luni din comunismul rom├ónesc, sugestiv comprimate ├«n momentul din decembrie 1989 c├«nd Nicolae Ceau╚Öescu le face oamenilor suprema concesie de care mai era ├«n stare, promisiunea major─ârii salariului cu 100 de lei. Dar era prea t├«rziu. Comunismul a ╚Öi r─âmas astfel, ├«nghe╚Ťat ├«n starea nea╚Öezat─â ╚Öi de defensiv─â, dar ╚Öi a╚Öa, dup─â cuvintele lui Lucian Boia, ÔÇ×nu v─â teme╚Ťi ╚Öi nici nu v─â face╚Ťi iluzii: nu se mai ├«ntoarce!ÔÇŁ

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?