Un rezultat notabil pentru şahul românesc

În sfîrşit, un rezultat mai răsărit pentru şahul românesc de după 1990. Nu ţin minte să fi avut unul la fel de bun din 2005, cînd Dieter Nisipeanu a cîştigat campionatul european. Acum este vorba tot de un campionat european, dar pe echipe, în care România a ieşit pe locul şase la masculin şi pe locul patru la feminin. Aşa, ca să vă faceţi o idee: închipuiţi-vă că am fi jucat semifinala la campionatul european de fotbal. Cam acesta ar fi echivalentul impactului perfomanţei româneşti la şah, la campionatul încheiat luni în Creta, dacă şahul ar fi avut audienţa fotbalului.

La masculin, traseul României nu a fost deloc uşor. Cu excepţia primei runde, cu Scoţia, echipa a întîlnit doar parteneri mai bine plasaţi în grila de start. Dar atitudinea a făcut diferenţa faţă de alte meciuri, cum ar fi cele de la ultimele olimpiade. Ca şi alţi sportivi din ţară, cum sînt acum unii în tenis, de cîmp, dar şi de masă, şahiştii români au jucat pur şi simplu bine, fără să se lase intimidaţi de Elo-ul adversarilor. Practic, un singur meci a pierdut România la un scor sever, cel cu Ungaria, 0,5 – 3,5. Pierderea celuilalt meci, cu Ucraina (1,5 – 2,5), s-a datorat unei greşeli a lui Constantin Lupulescu, care a lăsat un turn în priză la Pavel Eljanov (Elo 2720). În rest, cele două meciuri egale, cu Georgia şi Israelul, şi celelalte victorii, la Grecia 1, Olanda, Serbia şi Spania, au fost de ajuns pentru a încheia foarte aproape de podium, cu mult deasupra locului 20 din linia de start a concursului.

Cea mai bună performanţă a echipei i-a aparţinut şahistului moldovean stabilit în România Vladislav Nevednicii, care a adus echipei cinci puncte din şapte partide jucate. Şi Mircea Pîrligras a acoperit bine zona încredinţată, ca şi Gergely Szabo. Aparent, rezultatul lui Bogdan Deac şi al lui Lupulescu sînt cele mai slabe din ansamblul echipei, dar şi aici sînt unele nuanţe. Deac a jucat iar cu adversari mai bine cotaţi, cum a făcut-o şi la marile open-uri la care a participat în ultimii doi-trei ani. De regulă, el le ţine piept cu brio şi obţine remize valoroase. Ce pare să nu îşi fi propus deocamdată este să şi cîştige la numele sonore pe care concursurile tari i le aşază în faţa tablei de joc. Cît despre marele maestru Lupulescu, să nu omitem că a jucat la masa 1, unde vin cei mai puternici adversari, că a jucat cele mai multe partide dintre toţi coechipierii (opt dintr-un total de nouă) şi că a obţinut două victorii decisive şi de palmares, la Ioannis Papaioannou şi mai ales la Baadur Jobava (Georgia, Elo 2705), dar şi o remiză importantă, la fostul şalanger la titlul mondial, israelianul Boris Gelfand.

În rest, campionatul a avut multe momente de suspans. După ce se instalaseră în frunte, favoriţii ruşi au pierdut spectaculos în runda a patra la Ungaria. Cam pe atunci însă, cu un 4 – 0 sec la Moldova, a început să ia avînt Azerbaidjanul, care, după o înfrîngere şoc la italieni, a pornit să cîştige meci după meci, inclusiv la Rusia, în penultima rundă. Din această serie, azerii nu s-au mai oprit decît în ultima zi, cînd au remizat cu Ucraina. A fost suficient pentru locul 1. Ruşii au avut acelaşi număr de puncte, dar ca număr total de partide cîştigate au stat mai prost decît Azerbaidjanul.

În schimb, Rusia a confirmat în concursul feminin, unde au cîştigat tot în afară de un egal cu Polonia. România a pierdut două întîlniri, a făcut două egaluri şi a cîştigat restul de cinci meciuri, inclusiv la poloneze. „Motoarele” echipei au fost mesele superioare acoperite de Irina Bulmagă şi Corina Peptan, pe plus a ieşit şi Mihaela Sandu, în schimb Alina L’Ami şi Luminiţa Cosma nu se pot lăuda cu concursul vieţii lor. Chestiunea este însă că la fete, rezultatele au fost constant mai bune decît la băieţi în ultimele concursuri pe echipe; aşadar, mai degrabă pe băieţi e acum presiunea confirmării locului bun obţinut în Creta.

Şi pentru că am început cu Nisipeanu, închei tot cu el. A jucat şi el în Creta, dar pentru Germania, la masa 1. A făcut remize în toate cele şapte partide pe care le-a disputat, printre care şi cu Levon Aronian (Armenia) şi Aleksander Grischuk (Rusia), numărul doi, respectiv numărul 11 mondial. Cu toate acestea, echipa Germaniei a ieşit pe locul 8, după echipa României.

Diagrama săptămînii

Soluţia diagramei 84 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluţia diagramei 83: 1. Tc1+ Rb5 2. Tb2+ Ra6 3. Ta1#.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Marele maestru Vladislav Nevednicii a adus cele mai multe puncte pentru echipa României la campionatul european de şah. Credit: euroteams2017.com.