Statul protector sau statul-judecător?

21 aprilie 2010
Statul protector sau statul judecător? jpeg

(apărut in Dilema, Nr. 193, 20 - 26 septembrie 1996)

Problemele esenţiale ale protecţiei sociale nu pot fi tratate exclusiv în maniera impresionistă cu care ne-au obişnuit discursurile acelor politicieni care au înlocuit „grija faţă de om a statului socialist” cu formula potrivit căreia „statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Formula citată aici este extrasă chiar din textul Constituţiei (art. 43 alin.1). Trebuie remarcat, mai întîi, că ea conţine o puternică sugestie etatist-autoritară, căci statul e obligat să intervină în economie; riguros vorbind, această obligaţie contravine unei alte dispoziţii constituţionale, şi anume celei în care se afirmă că „economia României este economie de piaţă”. Pe de altă parte, în loc să specifice modalitatea în care respectiva obligaţie a statului e supusă controlului, formula care ne interesează indică un scop vag, ce nu poate fi susceptibil de o interpretare univocă: e vorba de „asigurarea unui trai decent”. Definind protecţia socială în spiritul unui etatism fără margini şi atribuind acestui etatism un scop lipsit de un sens precis (traiul „decent”), Constituţia a devenit suportul unor discursuri politicianiste care coabitează foarte bine cu o sărăcie, la rîndul ei, fără margini, dar şi cu practici politice clientelare tipice pentru un stat socialist corupt. E evident că, în aceste condiţii, oricare cetăţean e aşezat, fără voia lui, în faţa unei alegeri scandaloase: cine nu alege să fie client al statului atotputernic, va fi sărac (va alege sărăcia). Una din consecinţele acestei situaţii este aceea că întrebările legate de statutul protecţiei sociale îşi pierd orice interes, fiind considerate o iluzie, o dovadă de irealism politic.

Şi totuşi aceste întrebări trebuie formulate. Ele sînt de felul următor: cine trebuie protejat? toţi indivizii sau doar cei care nu depăşesc un anumit venit? cine e protectorul? statul sau agenţiile private? cine decide pînă unde se extinde protecţia? se poate aplica principiul deciziei majoritare în acest caz? e drept ca 50 la sută plus unu să decidă cine va fi protejat şi cine nu? ce fonduri se folosesc pentru această protecşie? majoritatea se poate pronunţa asupra acestui subiect? e drept ca 50 la sută plus unu să decidă prelevarea unei părţi din veniturile tuturor pentru a-i întreţine pe cei care vor urma să fie protejaţi în mod special? în ce măsură protecţia unor indivizi nu e o lezare a egalităţii în faţa legii a cetăţenilor, care e „miezul” statului de drept? în ce măsură protecţia unor grupuri nu blochează eficacitatea principiilor pieţei? Etc.

Răspunsurile date acestor întrebări pot să fie, de bună seamă, extrem de diferite, dar ceea ce distinge în mod radical soluţiile politice alese în statele moderne de incoerentele măsuri de protecţie socială de la noi este tocmai caracterul explicit, public al dezbaterii care oferă soluţii de un tip sau altul. Nu putem oferi aici nici măcar o schiţă de răspuns pentru asemenea întrebări. Putem în schimb formula dificultatea majoră pe care îşi propune să o rezolve o abordare liberală a chestiunii protecţiei sociale.


În acest caz, dificultatea este legată chiar de sensul dat termenului „protecţie”. Iată ce scria în acest sens un eminent istoric francez, Pierre Rosanvallon, un liberal moderat din familia spirituală a lui Raymond Aron, într-o carte care ar merita să fie tradusă şi în româneşte (La crise de l'Etat-providence, Seuil, 1981): „Liberalismul clasic rămîne blocat într-un paradox: el elaborează o teorie economică a autoreglării socialului prin intermediul pieţei, dar fără a se emancipa, în acelaşi timp, de reprezentarea politică tradiţionala a statului-protector, aşa cum apare aceasta, de pildă, la Locke.” Rosanvallon a remarcat foarte bine că modelul statului liberal (modern) este acela al unui stat protector. La Locke, menţionat şi în scurtul pasaj citat aici, protecţia are ca obiect „viaţa, libertatea şi bunurile” fiecărui cetăţean. Aici trebuie făcute două observaţii. Pe de o parte, statul-providenţă, cel care îşi articulează acţiunea în jurul protecţiei sociale, este o extindere, o aprofundare a ideii statului-protector. Ca să luăm un singur exemplu, protecţia vieţii, care la Locke însemna protecţia corpului fiecărui cetăţean în faţa agresiunii celorlalţi, devine în modelul statului-providenţă „asigurarea subzistenţei fiecărui membru al comunităţii”. Pe de altă parte, această schimbare de perspectivă este însoţită, într-un alt orizont, de formularea unei teorii (şi ea iniţial liberală) în care societatea nu mai este gîndită sub forma corpului, ci sub forma pieţei, un mecanism suficient sieşi. Întîlnirea celor două modele – a celui în care protecţia se extinde la asigurarea subzistenţei şi a celui în care societatea însăşi nu mai e gîndită ca un corp, ci exclusiv ca o piaţă – a produs două tipuri de reacţii. E vorba, mai întîi, de o reacţie extrem de coerentă din punct de vedere teoretic, cea în care protecţia vieţii, a libertăţii şi a bunurilor e redefinită ca protecţie a principiilor pieţei. Statul, în această perspectivă, nu mai este, la drept vorbind, o instanţă protectoare, ci un simplu judecător al corectitudinii derulării schimburilor dintre indivizi. El nu se investeşte în economie, ci rămîne arbitru, un spectator neutru, sesizat la fel ca o instanţă ordinară care împarte dreptatea ori de cîte ori cineva se consideră lezat în liberul exerciţiu al facultăţilor sale pe piaţa liberă. Protecţia e, la limită, una strict individuală. Termenul social nu mai are nici un sens. Protecţia socială e un miraj, va scrie Hayek în interiorul acestei paradigme. Cea de-a doua reacţie a fost şi ea, iniţial (adică în secolul al XIX-lea), coerentă din punct de vedere teoretic: în loc să redefinească protecţia în sensul în care judecătorul protejează interesele strict private, socialiştii (lor le aparţine această a doua reacţie!) au preferat să redefinească piaţa în limitele unei redistribuiri statistice a riscurilor, pe care statul este chemat să o controleze. Principiul socialist al protecţiei sociale este întemeiat pe iluzia că o noţiune cum e cea de probabilitate statistică se poate substitui inefabilei trăiri individuale, pentru ca nimeni să nu fie lipsit de un trai „decent”, cum ar zice constitutionaliştii romani.

protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.