Spectacolul politic şi cititul

30 decembrie 2016
Şcoala produce analfabeţi? jpeg

„Cestiunea arzătoare la ordinea zilii” (ah, Caragiale, ce bine şi frumos le spui!) este numirea premierului, aşa-i? Ba nu, ameninţarea cu suspendarea preşedintelui. Chestii grave, de importanţă naţională, cu care nu te joci. Eu am alta: cît de prost stăm cu piaţa de carte şi cu cititul. Are legătură cu primele două.

Zău că are. Căci nişte cetăţeni care citesc şi înţeleg ce-au citit nu acceptă cu una, cu două politica de doi bani şi promisiunile şi tromboanele politicienilor. Nu acceptă ca nr. 2 şi nr. 3 în stat să aibă probleme penale. Şi înţeleg că democraţia nu înseamnă că din patru în patru ani votezi, iar apoi te plîngi că ţara merge prost şi de vină e „clasa politică”. Nu. Nişte cetăţeni care citesc şi înţeleg ce-au citit (măcar ziare şi reviste, dacă nu „cărţile fundamentale ale omenirii”) înţeleg, într-un fel sau altul, că democraţia face parte din viaţa de toate zilele.

Dar am senzaţia că, din acest punct de vedere, mai e mult pînă departe. Nu ştim, de fapt, cîţi oameni citesc în România, cît citesc, care sînt motivaţiile lecturii. Cîţi citesc cărţi tipărite şi cîţi citesc în format electronic. Nu s-a făcut niciun studiu amplu şi serios pe tema aceasta, ci doar nişte sondaje care arată, totuşi, cam pe unde ne aflăm: mai aproape de ţările mediteraneene (normal!) decît de Suedia ori Danemarca ori Norvegia. Nu numai nivelul de civilizaţie din ţările nordice, dar şi calitatea democraţiei şi a vieţii civice de acolo au legătură – şi nu e locul să dezvolt aici subiectul – cu faptul că suedezii, danezii şi norvegienii citesc mult (de la ziare şi reviste pînă la cărţi).

Nu ştim precis nici cît de mare e piaţa cărţii din România. Avem cîteva estimări care o plasează la 50-60 de milioane de euro. Adică jumătate din piaţa de carte din Ungaria (care are o populaţie de două ori mai mică). Un român cheltuieşte în medie 3-4 euro pe an pe cărţi (un bulgar – mai mult!). Ce fac editurile, în aceste condiţii? Supravieţuiesc. Criza financiară de acum cîţiva ani le-a făcut să-şi reducă producţia cu aproape 50%, să dea oameni afară, să taie din costuri. Reducerea TVA la cărţi (un lucru bun) a venit tîrziu, deşi era o măsură solicitată de multă vreme. Ce – şi mai ales, cît – cumpără, totuşi, românii? Nici asta nu e prea clar. La noi nu se fac sistematic topuri de vînzări (cum se fac în alte ţări europene, prin monitorizarea permanentă a unui eşantion de librării). Doar din cînd în cînd – după tîrgurile de carte sau la sfîrşitul anului – editurile dau cîte un comunicat despre cele mai vîndute cărţi (de exemplu acum, aici), dar de obicei fără cifre, fără a indica numărul de exemplare vîndute. L-am întrebat o dată pe un editor de ce nu se fac publice tirajele şi cifrele de vînzări şi mi-a spus, cu tristeţe: „pentru că ar fi jenant să se vadă cît de puţin se vînd volumele unor mari scriitori români”. Ce-i drept, se vînd mult mai bine traducerile; doar cîţiva autori români reuşesc să „ţină pasul”, cît de cît, cu vînzările autorilor străini. Pe scurt (şi fără să ne pierdem în explicaţii tehnice): sîntem un popor iubitor de carte şi de cultură, dar nu reuşim să ne susţinem piaţa de carte. Nu reuşim să ne susţinem cultura. Nişte oameni care citesc şi care înţeleg ce citesc n-ar suporta toate astea.

Nu vă grăbiţi să daţi vina numai pe sărăcia materială. E drept, nivelul de trai în România e scăzut (dar bulgarii de ce cheltuie mai mult pe cărţi?...). Veniturile unei familii obişnuite se duc în cea mai mare parte pe mîncare şi locuinţă. Dar mi se pare că sărăcia spirituală (sau, mai direct, sărăcia cu duhul) are şi ea o importanţă. Sistemul de educaţie e închistat, nu le deschide elevilor mintea spre descoperirea lumii prin cultură şi creativitate, ci doar îi mînă de la spate spre evaluările naţionale şi bac. Campanii pentru promovarea lecturii nu se fac. (În SUA, se fac anual astfel de campanii ample, cu participarea editurilor, bibliotecilor, organizaţiilor civice; rezultatul este că în cîţiva ani numărul adulţilor care citesc literatură a crescut de la 46 la 53%). Politici publice pentru revigorarea reţelei de biblioteci (unde se poate citi gratis) n-am avut.

Aşa că revin de unde am plecat. Spectacolul politic al acestor zile e, una peste alta, de doi bani. Şi de prost gust. Un „ritual” important al oricărei democraţii – formarea guvernului după alegeri – s-a transformat într-un joc de contre, dedesubturi şi ambîţuri. Se vorbeşte despre suspendarea preşedintelui ca despre un fleac, de parcă preşedinţii se găsesc la kil, la Piaţa Obor. Se anunţă o propunere de prim-ministru plină de neclarităţi (şi fără anvergură: să fii un bun funcţionar public nu te califică automat pentru postul de premier al une ţări membre a UE) şi se respinge în mai puţin de un minut, fără explicaţii. A doua zi vine altă propunere, împachetată şi ea în vorbe multe. Se trăncăne mult (şi, adesea, agramat) despre Constituţie, proceduri, manevre politice, într-un soi de delir verbal lipsit de respect faţă de cetăţeni.

De-aia zic: nişte oameni care citesc şi care înţeleg ce citesc n-ar suporta toate astea.

P.S.: Conform unui studiu recent, 42% dintre elevii noştri sînt analfabeţi funcţional, iar la testele PISA iar am ieşit prost. Viitorul nu sună bine.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.