Secretara lui Titu Maiorescu

23 iunie 2010
Cine f─âcea jocurile? jpeg

(Apărut în Dilema, nr. 263, 13 -19 februarie 1998)

Titu Maiorescu a avut de prin 1890 un unic prieten ┼či sf─âtuitor, a doua sa so┼úie, Ana. Destinul a lovit tocmai aici. ├Än 1912 ea e lovit─â de un cancer ┼či ├«n septembrie 1914 moare ├«ntr-un sanatoriu din Heidelberg. Maiorescu a asistat-o, devotat, p├«na a ├«nchis ochii. Re├«ntors ├«n Bucuresti, cu sufletul pustiit, vinde vestita cas─â din str. Mercur 1 (cas─â pe care am apucat s-o vizitez adeseori, a existat p├«n─â ├«n 1961, c├«nd o dispozi┼úie stupid─â a demolat-o, azi ├«n locul ei fiind un mic scuar), d─âruie┼čte c─âr┼úile B.C.U., altele unor prieteni ┼či se mut─â la nepo┼úii (erau nepo┼úii Anei) Nicolae ┼či Maria Racota, ├«n casa c─ârora, de pe strada Lustrului 8 (casa, undeva pe l├«ng─â actualul bulevard Dacia, a fost ┼či ea demolat─â, c├«nd s-a extins spitalul I. Cantacuzino), cap─ât─â un mic apartament de dou─â camere. Bolnav fiind r─âu de cord, era unica solu┼úie pentru a nu fi cu des─âv├«r┼čire singur. Scrupulos ├«n toate, stabile┼čte ┼či condi┼úiile de plat─â pentru chirie ┼či mas─â. Fiica sa Livia, c─âs─âtorit─â Dymsza, era, cu copiii ei, ├«n Rusia. La sf├«r┼čitul lui octombrie vine ├«n Bucure┼čti, ├«ncerc├«nd s─â aline durerea p─ârintelui. Dar era imposibil, zdrobit suflete┼čte ┼či bolnav cum era batr├«nul de 74 de ani. Livia, mereu prevenitoare, caut─â, g─âse┼čte ┼či angajeaz─â pentru tat─âl ei o domni┼čoar─â de companie, care ├«ndeplinea oficiul de secretar─â ┼či asistent─â sanitar─â. Numele ei era Olga Neuman (prieten─â a familiei Caragiale care, se pare, i-a ┼či recomandat-o Liviei), de felul ei de prin p─âr┼úile Foc┼čanilor, o domni┼čoar─â de vreo 36 de ani, cultivat─â ┼či femeie de lume. La sf├«r┼čitul lui noiembrie, Livia se ├«napoiaz─â la familia ei ├«n Rusia, ├«ntr-o ┼úar─â intrat─â deja ├«n conflagra┼úie. Tat─âl ┼či fiica nu se vor mai vedea niciodat─â.

Batr├«nul Maiorescu, odat─â solu┼úionat─â chestiunea domiciliului ┼či a unei secretare ├«nso┼úitoare, s-a g├«ndit s─â plece din vacarmul Bucure┼čtiului (unde amicii politici ├«l solicitau necontenit) pentru a se mai ├«ntrema. ╚śi, dup─â obiceiul lui de o via┼ú─â, unde putea ob┼úine asta dec├«t ├«n str─âin─âtate? ├Ä┼či ├«ntocme┼čte, ca de obicei, itinerariul ┼či, ├«nso┼úit de secretara sa, Olga Neuman, se urc─â, la 8 decembrie 1914, ├«n trenul spre Viena, oprindu-se, apoi, la Meran ├«n Elve┼úia. I-a mers mai bine. La 1 ianuarie 1915, ├«n bilan┼úul obi┼čnuit de sf├«r┼čit de an, nota ├«n jurnal: "Dup─â grozavul an 1914, am ├«nceput anul 1915 lini┼čtit ├«n monotonia cenu┼čie a restului de via┼ú─â ce-mi ram├«ne de tr─âit. De vreo 5 zile nu mai am accese de stenocardie, accese de emo┼úie ├«ntrerup, din c├«nd ├«n c├«nd, monotonia traiului. A┼čtept acum s─â v─âd dac─â pot relua ┼či termina revizuirea vol. 5 (Discursuri parlamentare, n.m.)". Aici, a┼čadar, la Meran ├«┼či fac apari┼úia acele "emo┼úii voite" sau "emo┼úii voluntare", mereu consemnate ├«n caietele 37-39 din jurnal p├«na ├«n 1916. M─ârturisesc c─â, ├«n 1986-1987, c├«nd am scris cartea mea Via┼úa lui Titu Maiorescu, mi s-a p─ârut c─â aceste termene s├«nt coduri secrete pentru acte erotice (era obiceiul lui Maiorescu de a consemna criptic ├«n jurnal unele fapte, p├«n─â ┼či ciclul mensual al so┼úiei e notat invariabil prin denumirea obscur─â "mme Aurelie"). ╚śi, destul─â vreme, am fost cuprins de admira┼úie pentru b─ârb─â┼úia b─âtr├«nului domn. Mai ales c─â aceste "emo┼úii voite" apar, acum, pentru prima oar─â ┼či mai totdeauna ├«n compania secretarei Olga Neuman. Dar, odat─â, le-am aflat consemnate f─âr─â prezen┼úa fizic─â a secretarei. Ce au fost aceste "emo┼úii voluntare", nu ┼čtiu. E probabil c─â ni┼čte exerci┼úii psihice n─âsc─âtoare de st─âri emotive binef─âc─âtoare. Dar, oricum, ├«nceputul ┼či practicarea lor timp de aproape doi ani li se datoreaz─â acestei pricepute secretare, ├«nzestrat─â cu multe daruri. Aici a ├«nceput s─â dicteze secretarei sale prefa┼úa la al 5-lea volum din Discursuri parlamentare, reluat─â ┼či stilizat─â apoi ├«n ┼úar─â (aceast─â din urm─â etap─â a scrisului s─âu Maiorescu o numea "poleire"). Recite┼čte si revizuie┼čte ┼či discursurile perioadei 1895-1899 (tot cu sprijinul secretarei) ┼či le ├«ncredin┼úeaz─â spre publicare Editurii Minerva, condus─â de Gh. Filip. ├Än acela┼či an 1915, volumul apare. Maiorescu continu─â dictarea prefe┼úei la volumul urm─âtor. Aceasta n-a mai apucat s─â apar─â, r─âm├«n├«nd ├«n manuscris. P─âstrat de prietenii s─âi mai tineri (I. Al. R─âdulescu-Pogoneanu ┼či S. Mehedin┼úi), acesta din urm─â l-a inclus, ├«n 1925, ├«n cartea de el intitulat─â Istoria contemporan─â a Rom├óniei. Tot Olg─âi Neuman i-a dictat ┼či traducerea unui imposibil roman Vechilul mo┼čiei Siltala de Harold Selmer Greth, greu de ├«n┼úeles cum a ajuns s─â-i plac─â lui Maiorescu. ├Än iunie 1915, ├«nso┼úit, desigur, de Olga Neuman, a plecat ├«n str─âin─âtate pentru tratament, la Viena (unde locuia ┼či sora sa Emilia, complet surd─â ┼či de nesuportat), apoi ├«n Elve┼úia, la Lucerna ┼či Interlaken. ├Än octombrie 1915 se ├«napoiaz─â ├«n ┼úar─â, e silit, de amicii de partid, s─â se afereze cu treburi politice (a avut parte ┼či de o audien┼ú─â la regele Ferdinand). Apoi, degajat, dicteaz─â secretarei sale amintita prefa┼ú─â la al ┼časelea volum din Discursuri parlamentare, ├«n vreme ce ├«n cercurile politice se vorbea de un posibil guvern Titu Maiorescu. Ajunsese la venerabila v├«rst─â de 76 de ani "cu s─ân─âtatea suportabil─â, cu toat─â stenocardia". ├Änc─â ├«n decembrie, ├«ntr-o convorbire cu o veche prieten─â a familiei, aceasta, felicit├«ndu-l pentru felul cum arat─â, i-a relatat c─â o domni┼čoar─â ┼či-ar fi pus ├«n g├«nd s─â-l ia de b─ârbat. Maiorescu, b─ânuind de unde vin preten┼úiile, n-a z├«mbit, ci a r─âspuns atent ┼či serios: "I-am r─âspuns c─â dup─â moartea unei neveste ca aceea pe care am avut-o ┼či dup─â lovitura ce mi-a dat-o moartea ei, nu poate fi vorba de a┼ča ceva, chiar f─âc├«nd abstrac┼úie de cei 75 de ani ai mei, care fac din mine un ┬źetablissement┬╗". Era, a ├«n┼úeles batr├«nul, aici, mai mult dec├«t un compliment ┼či nici de o b├«rf─â ironic─â nu era vorba, ci era o form─â mascat─â de pe┼úit, venit─â din partea secretarei sale Olga Neuman. Iar gravitatea ferm─â a r─âspunsului acestui ├«nc─â falnic b─ârbat, din care e eliminat orice echivoc, dovede┼čte c─â ├«n┼úelesese de unde vin ├«ntreb─ârile. Dar el prefera traiul ├«n solitudine, asistat, contra cost, de secretar─â. Lua masa singur, la ore fixe, evita adun─ârile de familie ale gazdelor, serile ┼či le petrecea tot de unul singur, citind. Doar c├«nd ie┼čea la plimb─âri mai prelungite, accepta prezen┼úa secretarei, domni┼čoar─â de companie.

A r─âmas ├«n Bucure┼čtiul ocupat refuz├«nd, cu demnitate, orice contact cu inamicul. Aceasta de┼či Livia ├«l invitase la Petersburg, pentru a pleca, ├«mpreun─â, ├«n Suedia. "Dar eu, noteaz─â criticul, nu p─âr─âsesc ┼úara ┼či Capitala (┼či ast─âzi bombardat─â) la primejdie". Mai lucra c├«te pu┼úin (la amintita traducere, dict├«nd-o secretarei), d─âdea lec┼úii de filosofie ┼či istoria culturii ┼či literaturii unor nepoate. La 11/24 februarie 1917 ┼či-a ref─âcut testamentul (adunase o avere considerabil─â, din care, dupa r─âzboi, s-a ales praful), desemn├«nd alt executor testamentar, ├«ntruc├«t predecesorul se refugiase ├«n Moldova. Prin acest nou testament ├«i l─âsa o sum─â ┼či secretarei sale: "Las domni┼čoarei Olga Neuman, care m-a ├«ngrijit cu inteligen┼ú─â ┼či devotament, at├«t ├«n c─âl─âtorii, c├«t ┼či cu prilejul lucr─ârilor mele literare, suma de 20.000 (dou─âzeci mii) la nominal, bonuri urbane Bucure┼čti". La 15/28 februarie 1917 aniversa 77 de ani de via┼ú─â. Va fi cea din urm─â. Ultima ├«nsemnare din jurnal e din 2/15 iunie. Dar nu e scris─â ├«n ├«ntregime. Ultimele r├«nduri s├«nt scrise, sub dictare, de Olga Neuman. Venise sf├«r┼čitul. Secretara ┼či-a f─âcut datoria, ├«ngrijindu-┼či atent─â bolnavul ┼či descriind - pentru posteritate - ultimele zile din via┼úa marelui b─ârbat. Boala i se agravase, ├«ngrijit fiind de un medic adus de Al. Marghiloman. Bolnavul se mai d─âdea jos din pat, st─âtea c├«teva ore ├«ntr-un fotoliu, dict├«ndu-i, ├«ntr-o zi, secretarei chiar o poezie. Noaptea de 14 iunie a fost agitat─â. A doua zi, duminic─â, vestea o zi placut─â. N-a fost ┼či pentru Maiorescu. S-a dat jos din pat, s-a a┼čezat pe un scaun ┼či, deodat─â, urechea exersat─â a domni┼čoarei Neuman a distins un geam─ât profund. S-a repezit spre bolnav d├«ndu-i s─â aspire con┼úinutul unei fiole Bossy, pentru a-i ajuta respira┼úia. N-a reu┼čit. A deschis o noua─â fiol─â. Nimic. Ochii lui Maiorescu erau pe jum─âtate ├«nchi┼či iar fruntea i se ├«ncre┼úise de durere. Era o profund─â nou─â criz─â de anghin─â pectoral─â. Capul batr├«nului Maiorescu s-a aplecat spre pieptul domni┼čoarei Olga Neuman, pulsul, ┼či, deci, inima, ├«ncetaser─â s─â mai bat─â. Marele Titu Maiorescu, ├«ndeaproape ├«ngrijit de secretara sa, a murit ├«n aceast─â diminea┼ú─â de duminic─â 18 iunie/1 iulie 1917. Ultima informa┼úie despre Olga Neuman am aflat-o ├«n jurnalul lui Alice Voinescu, fost─â student─â a profesorului Maiorescu, care s-a bucurat, la examenul de licen┼ú─â, de grija prevenitoare a renumitului dasc─âl. E o ├«nsemnare tocmai din 8 octombrie 1943. Fosta secretar─â a lui Maiorescu avea, acum, 65 de ani. "Ce fericire - noteaz─â Alice Voinescu - c─â ieri am vorbit cu Olga Neuman, secretara lui Maiorescu. Ma g├«ndeam cu melancolie c─â ultimii lui ani au fost ├«n m├«na unei femei str─âine ┼či, dup─â impresia mea, ambi┼úioas─â ┼či egoist─â. Inteligent─â? Foarte. Cred c─â un mare temperament ┼či devotament, dar cu ceva prea specific rasei ei. Am f─âg─âduit s─â scriu tot ce poveste┼čte. La g├«ndul c─â Titu Maiorescu a avut ca ultim confident pe cineva care nu vorbe┼čte cu adev─ârat rom├óne┼čte". S─â fi fost nem┼úoaic─â aceast─â domni┼čoar─â Olga Neuman? Din nota┼úiile ei ├«n jurnalul lui Maiorescu nu reiese deloc c─â n-ar fi vorbit bine rom├óne┼čte.

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumuse╚Ťe este s─â ├«╚Ťi ascul╚Ťi corpul ╚Öi s─â ├«i oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.