Șahul maghiar
Părăsesc terenul slav al incursiunilor de pînă acum (șahul ucrainean, polonez, iugoslav și ceh) pentru a scrie și despre șahul maghiar. Primul mare șahist din Ungaria a trăit pe vremea lui Paul Morphy, cu care a și jucat un meci la New Orleans, în 1858. Este vorba de Johann Löwenthal, născut în 1810 la Budapesta într-o familie de comercianți evrei. După căderea lui Kossuth, în 1949 Löwenthal emigrează în Statele Unite și apoi în Marea Britanie. Prețuindu-l ca prieten, Morphy a acceptat să gireze o culegere de partide de-ale sale alcătuită de Löwenthal, care a trăit toată viața din șah, ca jucător, jurnalist și antrenor. Löwenthal este inventatorul tablei de demonstrație șahistă, pe care a folosit-o prima oară la St. George's Chess Club din Londra, și cu ajutorul căreia o audiență sporită poate urmări desfășurarea unei partide importante.
Cel mai cunoscut șahist ungur rămîne însă Géza Maróczy (n. 1870). Acesta juca de la egal la egal cu marii șahiști ai vremii, Wilhelm Steinitz, Emanuel Lasker, José Raúl Capablanca, Alexander Alehin, Max Euwe, Joseph Henry Blackburne, Mihail Cigorin, Frank Marshall, David Janovski, Efim Bogoliubov sau Frederick Yates. În 1906, Maróczy ajunsese la o înțelegere cu Lasker, nefructificată însă, pentru un meci pentru titlul mondial. Maróczy a condus echipa de șah a Ungariei în victoriile sale de olimpiadele de șah din 1926, 1927 și 1928. O ciudată poveste despre el se găsește în cartea autobiografică Chess is my Life a lui Viktor Korcinoi. Acesta povestește că între 1985 și 1993 a jucat o partidă de șah cu… Maróczy, deși șahistul maghiar murise în 1951. Partida a fost mijlocită de un medium născut în Transilvania, Robert Rollans, care primea telefonic mutările lui Korcinoi și intra în transă pentru a lua legătura cu Maróczy. Korcinoi povestește că inițial fuseseră căutați pentru partidă Capablanca și Keres, dar că aceștia nu mai erau disponibili – între timp „se reîncarnaseră”. Partida a fost cîștigată de Korcinoi, la mare luptă.
După Maróczy, tradiția șahului maghiar e dusă mai departe de Gedeon Barcza și Andor Lilienthal. Primul a fost de opt ori campion al Ungariei; seriozitatea și profesionalismul lui au fost remarcate de Revista Română de Șah în deceniul cinci al secolului trecut, cînd șahul românesc încerca să țină pasul cu cel din țara vecină, la începutul prieteneștii lor „întreceri socialiste”. Andor Lilienthal a făcut toată viața naveta între Rusia și Ungaria. S-a născut la Moscova, a trăit de la 2 la 24 de ani în Ungaria, a plecat iar în URSS din 1935 pînă în 1976, cînd a revenit la Budapesta. A murit în 2010, la 99 de ani.
Pînă la Lajos Portisch, s-au mai remarcat Pal Benko (care a trecut prin experiența lagărelor comuniste, pînă să emigreze în SUA în 1958) și Levente Lengyel. Portisch însă, supranumit și Botvinnik al Ungariei datorită stilului său pozițional de joc, împreună cu mai tinerii Zoltán Ribli, Gyula Sax, András Adorján și József Pintér, au fost cei ce au făcut din Ungaria o redutabilă forță a șahului mondial în timpul Războiului Rece. Astfel, la toate olimpiadele la care a jucat între 1952 și 1990, URSS a luat mereu locul I – cu excepția olimpiadei din 1978 de la Buenos Aires, cînd a ieșit pe locul secund, după Ungaria.
Nivelul șahului ungar s-a păstrat și în anii recenți, în care șahiștii maghiari continuă să aibă succese olimpice. De exemplu, la olimpiada din 2002 (locul II, după Rusia) sau la cea din 2014 (tot locul al II-lea, după China). Printre șahiștii unguri contemporani sînt de menționat Peter Leko, care a ajuns și numărul patru mondial, și Richárd Rapport, pînă de curînd cel mai puternic junior al lumii. Nu e de omis nici Judit Polgár, cea mai talentată dintre cele trei surori care au contestat ierarhia mondială a șahului, pînă la ele dominată categoric de bărbați. Judit Polgár rămîne probabil cea puternică șahistă din toate timpurile, fiind singura femeie care a ajuns în top 10 jucători ai lumii. În 1992, Fischer joacă la Belgrad un meci cu fostul său adversar pentru titlul mondial Boris Spasski. Pentru că Iugoslavia era sub embargou, americanii emit un mandat de arestare pentru Fischer, care se refugiază în Ungaria. Trăiește cîțiva ani la Budapesta, unde vizitează familia Polgár, pe Judit, Zsuzsa și Zsófia și pe tatăl acestora, cu care analizează numeroase partide. Dar de ce Fischer a ales ca loc de refugiu tocmai Ungaria? Printre alte motive, poate și pentru că tatăl său biologic, matematicianul și fizicianul Paul Nemenyi, a fost evreu maghiar emigrat în SUA la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Diagrama săptămînii
Soluția diagramei 101/1913 (din „partida nemuritoare a lui Lilienthal”) va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 100 de data trecută: 1. Nc7! Ce5 (la 1… Cxc7, urma 2. Cxc6 și albul cîștigă) 2. Nxe5 Dxe5 3. Cc6! Dc7 4. Cxd8 și albul a cîștigat.
Au fost 30 de voturi exprimate în sondajul privind șalangerul la titlul mondial. Cele mai multe au mers către Aronian (11), Kramnik (7) și Karjakin (5). Sondajul este acum închis, întrucît turneul e deja în plină desfășurare, dar cel tîrziu pînă la sfîrșitul lunii se va ști cine va intra în posesia cărții semnate de marele maestru Florin Gheorghiu.
Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.
Foto: Paul Morphy (stînga) joacă o partidă de șah cu Johann Löwenthal, New Orleans, 1858 / Wikimedia Commons
