Refugiați? Să fie la ei, acolo...

25 septembrie 2015
Refugiați? Să fie la ei, acolo    jpeg

A apărut un sondaj INSCOP din care rezultă că majoritatea concetăţenilor noştri nu prea ar dori ca refugiaţii să ajungă pe plaiurile mioritice. Vorba din bătrîni zice că “nu-i pentru cine se pregăteşte, e pentru cine se nimereşte”. Cu nimereala aproape s-a rezolvat: refugiaţii ne-au ocolit, au luat-o de-a dreptul spre Vest. Ar trebui însă să ne pregătim, căci mai devreme sau mai tîrziu vor ajunge şi la noi.

Cifrele spun aşa: “În contextul discuţiilor de la nivel european privind cotele de refugiaţi şi redistribuirea refugiaţilor între statele membre, 56,2% din români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, 35,5% cred că ar trebui să primească (8,3% nonrăspunsuri)”. Asta aşa, în general. 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi. Uite că decizia politică de a nu accepta cotele obligatorii e, de data asta, în deplin acord cu voinţa poporului. Şi, mai zice raportul INSCOP: “Cît priveşte gradul de acceptare a migranţilor în apropierea lor, 26,5% din români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, în timp ce 65,3%  nu sînt de acord cu acest lucru, iar 24,4% ar fi de acord cu stabilirea acestora în localitatea lor, în vreme ce 67,1% n-ar accepta refugiaţi în propria localitate”.

Desigur, un sondaj nu e decît o radiografie a stării de spirit la un moment dat, nu trebuie absolutizat, nu trebuie să genereze concluzii definitive despre “cum sînt românii”. Dar, văzînd procentele mari ale celor care nu vor refugiaţi în România, mă gîndesc că ele au legătură cu felul nostru de a privi apartenenţa la Uniunea Europeană. Căci problema refugiaţilor e una europeană (chiar dacă liderii UE se bîlbîie şi nu găsesc o soluţie europeană). Despre aderarea României la UE s-a vorbit şi s-a scris enorm la noi: a fost un vis pe care ni l-am văzut îndeplinit. Dar a predominat discursul despre beneficii şi s-a vorbit foarte puţin despre obligaţii sau responsabilităţi. Cetăţeanul obişnuit a înţeles şi a reţinut – din zisele politicienilor, liderilor de opinie, jurnaliştilor – că dacă intrăm în UE vom avea acces la miliarde din fondurile europene, vom călători fără viză, vom putea munci în străinătate pe bani adevăraţi, vom avea mai multe investiţii străine etc., etc. Laptele şi mierea aderării la Uniunea Europeană au curs, ani în şir, de-a lungul şi de-a latul visului românesc de a avea o capră la fel ca a vecinului. A fost bine.

Cu asumarea obligaţiilor a fost mai complicat: reformele s-au făcut pentru că ne-a împins de la spate şi ne-a luat la bani mărunţi Comisia Europeană, nu pentru că au vrut guvernele noastre împinse de la spate de cetăţeni. Acum, avem de asumat o situaţie critică: sînt sute de mii de refugiaţi care au ajuns în Uniunea Europeană (căci ei de fapt

nu în Grecia sau Ungaria sau Austria...). Ce facem cu ei? Unii lideri de state europene invocă solidaritatea, dar nu reuşesc să fie convingători nici măcar pentru alţi lideri de state europene, cu atît mai puţin pentru cetăţeni. Mai ales cetăţenii din ţările foste comuniste declară că nu vor refugiaţi la ei acasă. E un deficit de educaţie europeană, o lipsă de asumare a valorilor europene? Cu siguranţă. Dar este şi o consecinţă a felului în care s-a discutat despre aderarea la UE: Estul a văzut în asta o intrare în lumea bună, în Occidentul prosper şi dezvoltat care ştie să rezolve orice problemă. Pe scoarţele cerebrale ale oamenilor din ţările ex-comuniste a rămas puternic întipărită ideea că Vestul e cel care trebuie să răspundă atunci cînd apar crize ori situaţii grave. Aşa încît, în cazul de faţă, cei mai mulţi simt că e treaba Vestului să se descurce cu refugiaţii – căci noi, esticii, sîntem săraci. Şi nici n-avem experienţă în chestiile-astea.

Nu doar românii sînt, în proporţii atît de mari, defavorabili ideii de a primi refugiaţi. Şi alţi estici gîndesc la fel. Dar problema este că noi, românii (sau, dacă preferaţi, noi, esticii) am cerut solidaritate şi compasiune din partea vesticilor: mai întîi în vremea comunismului, apoi în lunga tranziţie spre democraţie. Şi am beneficiat de susţinerea ţărilor şi cetăţenilor din Vest pînă cînd am intrat în comunitatea UE. Acum, cînd alţii, mai necăjiţi ca noi, au nevoie de compasiune şi solidaritate, dovedim că, mental, prin “Europa” înţelegem tot ceea ce înţelegeam acum vreo 30 de ani: Occidentul.

trebuie să se descurce cu refugiaţii, să fie la ei, acolo...

Am uitat destul de repede cum e să fii sărac şi oropsit şi să fii ţinut dincolo de gard.

Articol apărut pe

Fotografie de Marius Georgescu

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.