Paharul pe jumătate gol. Exerciţii de adaptare
(Apărut în Dilema, nr. 460, 21 decembrie 2001)
Faptul divers ne ţine în alertă ca gheaţa nespartă de pe drum. Atenţi să nu ne scrîntim gleznele sau să nu ne spargem capul, depăşirea fiecărei porţiuni de lunecuş reprezintă o victorie. A protesta atunci, în mijlocul străzii, faţă de lipsa de grijă a municipalităţii pentru curăţirea "căilor de acces" ar fi o probă de discurs ridicol, trecută cu succes. Mai bine grijă mare unde punem următorul pas: slavă Domnului că, deocamdată, am evitat încă o primejdie. Alţii n-au avut acest noroc: pline ziarele şi ecranul televizorului de accidente, tamponări de vehicule, victime. De "fapte diverse": multe, mărunte, comune.
Numai că divers mai înseamnă şi "deosebit de altceva, diferit". Cînd ni se întîmplă nouă, faptul divers devine întîmplare extraordinară: un accident rutier, explozia aragazului care ne-a distrus locuinţa, maşina furată din faţa blocului ş.a.m.d. Adusă însă la cunoştinţa publicului, ea se înseriază şi ajunge banală: cîte întîmplări asemănătoare n-au avut loc într-o singură zi, ba chiar în ziua care nouă ni s-a părut un capăt de lume? S-ar putea crede că faptul divers intens mediatizat încearcă să ne vindece de proeminenţă: necazul nostru nu ne conferă originalitate, şi alţii au avut păţanii comparabile. Mod de a ne îndemna să contemplăm paharul pe jumătate gol, cu optimism, totuşi.
Să ne amintim doar cîteva din faptele ce ni s-ar fi părut senzaţionale înainte, iar după '90 au ajuns la "diverse". Prima a fost greva foamei - soluţie limită, după epuizarea tuturor celorlalte. Ea a fost declarată în faţa Intercontinentalului, plin de reporteri străini în primele zile din '90, de către nişte ciobani spătoşi şi rumeni care contestau o hotărîre judecătorească justă, după cum s-a aflat cercetînd lucrurile. Acţiunea lor a fost imitată apoi de nişte candidaţi respinşi la admiterea în facultate şi de către părinţii acestora, gata să uite că un examen este totuşi o competiţie cu cîştigători şi perdanţi. Cînd greva foamei a început să se facă pentru casă, serviciu, avansare în grad etc., ea a ajuns fapt divers, departe de pagina întîi a ziarelor. De aceeaşi trecere în banal au avut parte şi încercările unor oameni exasperaţi de a-şi da foc fiindcă nu li s-au rezolvat cererile pe care ei le credeau îndreptăţite. Doar prima imagine, cea a unei femei cuprinse de flăcări, a constituit un şoc: apoi, asemenea gesturi n-au mai avut impactul scontat.
Privit cu oarecare detaşare - faptul divers capătă şi o implicită latură pedagogică: el vrea să ne arate că lumea e mai variată decît credem şi să ne imunizeze faţă de mirări de tot felul. Ştiam şi înainte de '90 că în România se fură masiv, dar imaginaţia noastră nu trecea de reprezentări modeste: complicii hoţilor credeam că sînt, în cele mai multe cazuri, nişte marginali, iar spaţiile unde se depozita prada infractorilor semănau cu nişte magherniţe. A venit faptul divers şi a corectat lucrurile: încet-încet, în anii din urmă, nu ne-am mai mirat că ţigările de contrabandă se ascund în cazărmile armatei, iar ofiţeri de rang înalt dirijează la ceas de noapte "tunuri" pe Aeroportul Otopeni.
Există şi momente - rare, ce-i drept - în care întîmplările mărunte, de toată ziua, nu mai atrag interesul ziariştilor. Furtul şinelor de cale ferată şi al cablurilor electrice, care punea în pericol circulaţia trenurilor, pare să fi ieşit din modă. Cineva cu putere de decizie s-a apucat, nu de mult, să controleze activitatea centrelor de primire a materialelor refolosibile şi a mai potolit, cît de cît, zelul unor producători de fapte diverse de pe traseele feroviare. Acum au devenit întîmplări cotidiene găurirea conductelor de petrol şi agresarea organelor de ordine care surprind hoţii la faţa locului. Bineînţeles, nu numai ele.
Început de săptămînă în titluri. În ziua de 10 decembrie am ales cîteva ziare urmărind faptul divers. Nu l-am mai găsit la o rubrică anume, dacă exceptăm "cronica neagră", prezentă încă în unele publicaţii. De ce m-am oprit la acea zi, şi nu la alta? Din trei motive: visul românilor de a călători fără vize în spaţiul Schengen se apropia de realitate, la Teatrul Naţional din Bucureşti se desfăşurase spectacolul Vîrsta de aur, iar în ţară se instalase iarna cu troiene şi ger. În pagina 14 din Adevărul citim o ştire scurtă: "Anul şi milionul pentru marii artişti români" din cuprinsul căreia aflăm că "stelele noastre" care au împlinit o anumită vîrstă au primit premii în sumă totală de 3,5 miliarde lei. Alături, pe aceeaşi pagină, un titlu ne informează că "doi comisari (de la Garda Financiară, n.n.) sînt acuzaţi că au muşamalizat o evaziune de 4 miliarde de lei". Divers, în sens de fapt ieşit din comun, ar putea fi primul, gest de recunoştinţă fără precedent faţă de personalităţi ale culturii române; dar, din păcate, banal, repetabil, în sens de fapt cu care sîntem deja obişnuiţi este al doilea - evaziune fiscală. Între ele - o diferenţă de o jumătate de miliard de lei, în favoarea corupţiei.
Dar care sînt faptele diverse ale zilei? Greu să le deosebim de ştiri, fiindcă mai toate au titluri de senzaţie şi sînt redactate cam în acelaşi limbaj.
Libertatea ● 8 incendii într-o singură zi ● Nişte bucureşteni au murit gazaţi (adică intoxicaţi cu dioxid de carbon, nu cu Cyklon B, ca la Auschwitz - n.n.) ● Atentat cu 25 de răniţi în Israel ● Bulgari morţi în Grecia ● 37 de arşi de vii într-un camion (Uganda) ● Indienii tunşi de frizeri orbi ● Femeia modernă va urina din picioare - ultima tendinţă în materie: W.C. şi chiuvete din sticlă. N. Titulescu, primul român care şi-a montat WC în casă.
Dimineaţa ● RO-mania a trecut la costumele flauşate (din cauza frigului, componenţii trupei se îmbracă gros - n.n.) ● Premianţii Nobel se ciondănesc la Oslo cu privire la terorism ● Sondaj despre moarte în Polonia
România liberă ● Populaţia României într-o scădere continuă: pînă în 2020 va ajunge sub 20 de milioane de locuitori ● Se opreşte apa în cartierul Titan ● Drogurile "cuceresc" liceele băcăuane ● Opt imigranţi clandestini morţi într-un container ● 2 morţi şi 15 răniţi într-un accident în Bulgaria ● Spărgători arestaţi la Constanţa ● Infractorii gălăţeni nu se sperie nici de focurile de armă ● A vrut să-şi pună capăt zilelor cu un ac înfipt în inimă ● La Braşov, inflaţie de pietoni în ghips - peste 80 de persoane în 24 de ore
Curierul naţional ● Corneliu Alma, carbonizat de propriul reşou ● Decapitat de un cablu lăsat aiurea (un cetăţean din jud. Caraş-Severin) ● Marinarul indian Roque tăiat în două de tren (Constanţa) ● Opt incendii din cauza coşurilor de fum
Evenimentul zilei ● Jaf la Sidex Galaţi ● Trei braşoveni au murit de frig ● Înjunghiat în discotecă ● Patiserie într-un WC public (Deva) ● Locatarii blocului Q3 topesc zăpada ca s-o bea (Iaşi) ● A dat Dacia pentru "oltence fierbinţi" (un locuitor din com. Gîrbova)
Azi ● Românii ar arde gazul, dacă ar putea ● Incendiile au făcut prăpăd în week-end - 20 de familii din Constanţa au rămas fără case ● Minorul Antonescu a fost lovit de şoferul Antonescu (în Bucureşti) ● "Peşte" de Dunăre acuzat de proxenetism (Craiova) ● Bebeluş abandonat în lift (Arad) ● Hoţi împuşcaţi în picior şi în fese (Galaţi) ● O căruţă a provocat un accident în lanţ (jud. Covasna) ● Omorîtă cu ciomagul (o femeie din jud. Olt) ● Şase spărgători de locuinţe au fost prinşi (Constanţa) ● 120 de brazi furaţi din Vrancea ● Monica Seles a suferit un accident rutier ● Un fost judoka a fost împuşcat mortal (Spania) Naţional ● Gazprom livrează gaze la jumătate din presiunea stabilită prin contract ● Doi judecători de la Tribunalul Prahova şi-au primit salariile în bani falşi ● Zece incendii în Bucureşti ● La Tg. Mureş doi bărbaţi au murit arşi ● Un surd din Focşani a fost omorît din bătaie pe o scară de bloc ● Un maramureşean plecat să culeagă ciuperci în toiul iernii a ajuns la spital degerat şi cu un picior rupt ● Azuga, oraşul fără frizerie ● În centrul oraşului Szczecin (Polonia) 15 brutari au construit cea mai mare casă de pîine din lume - în care au intrat 4000 de cărămizi cimentate cu glazură de ouă ● Imobilizată de 56 de ani într-un cărucior, urmaşa unui principe al Transilvaniei, contesa Anikos Bethlen, ajută handicapaţii din Tg. Mureş ● Un veteran de război a fost jefuit într-un autobuz din Ploieşti de scrisorile primite de la prima nevastă; a doua soţie nu ştia de ele ● Exasperate de mirosul de urină, nemţoaicele din Köln solicită o lege care să interzică bărbaţilor urinatul pe stradă.
Răsfoind numai cîteva ziare, n-am găsit în acea zi nici un viol pe drumul de la discoteca sătească spre casă, nici o tîlhărie la intrarea în bloc, nici o bătaie intervenită, cum se spune, "pe fondul consumului excesiv de alcool". Nu garantăm că nu le-am fi găsit în alte publicaţii. Toate acestea compun o lume cît să-ţi iei lumea în cap.
Cît de reale sînt faptele noastre diverse? Întrebarea se poate pune, mai ales cînd am aflat că două dintre publicaţiile Infractoarea şi Infractoarea mov - între timp, dispărute - în care abundau poveştile lubrice cu pretenţie de fapt concret şi verificabil erau pe de-a-ntregul inventate şi scrise de oameni de condei, încîntaţi să se joace sub pseudonim. Dintr-un asemenea gust de experiment - imitat cu grabă - ne-am ales, în primii ani de după '90, cu povestea violului de la morgă, în urma căruia moarta s-a trezit. Dată ca autentică, întîmplarea - publicată cu vreo sută de ani înainte - a făcut ocolul cîtorva publicaţii. Povestea găinii care a născut pui vii a fost fabricată după aceeaşi reţetă a neverosimilului prezentat ca firesc, întîmplat într-un loc anume şi la o dată precisă. Faptul divers este, în felul lui, şi un test de suportabilitate.
Cîte din întîmplările citite le crezi, cum le acumulezi fără a le pune la îndoială, ce imagine a lumii înconjurătoare realizezi cu această ocazie? Ce devine într-atît de banal încît să capete astăzi înfăţişarea firescului cotidian? Se pot da, bineînţeles, sentinţe, şi una la îndemînă ar suna: fiecare popor are faptele diverse pe care le merită. Seamănă a verdict suficient şi nu ne atrage. Mai degrabă ne-am putea întreba dacă nu cumva oferta faptului divers a stimulat cererea, nu invers, şi nu ne-a creat un fel de sentiment de resemnare în faţa vulgarităţii, a deriziunii şi lipsei de bun-simţ aducătoare de bani buni.
Să ne gîndim numai la cea mai recentă propunere a "căsătoriei în direct" la televizor. Ea vine pe un teren pregătit cu minuţie: întîi cîteva emisiuni fără prejudecăţi, de la mare, apoi un potop de cîntece fără perdea, pe urmă "vara ispitelor": era aproape necesar să se ajungă la Căsătorie în direct şi contra cost, în regim de fapt divers aproape. Aparenta mare originalitate a punerii în scenă e de mult consumată, ca proiect. În Utopia, Thomas Morus (1478-1535) propunea tinerilor care urmau să se căsătorească să vină goi unul în faţa celuilalt şi să-şi observe cu atenţie corpurile şi eventualele defecte, fiindcă şi atunci cînd cumpără un cal sau o oaie, omul trebuie să se uite la dinţii animalului, la copite, la crupă. Acelaşi învăţat englez - considerat de o propagandă interesată ca unul dintre întemeietorii socialismului utopic - recomanda însă, ca semn de dispreţ faţă de bogăţie, confecţionarea lanţurilor şi cătuşelor pentru ocnaşi din aur, ca să dezguste poporul de acest simbol impur. Căsătoria în direct de la televiziune aduce argumentul rating-ului ca suprem criteriu, probabil şi financiar vorbind: cînd moda va trece, aşteptăm urmarea previzibilă: "naşterea cu public" şi "moartea-live". În fond, înseriaţi de faptul divers, ar trebui poate să vedem în el o prefigurare a destinului nostru fragil şi trecător, la care facem eforturi să ne adaptăm.
