Opoziția și localnicii

25 septembrie 2013
Opoziția și localnicii jpeg

Roşia Montană este o localitate complicată: dacă cei care se opun proiectului "Roşia Montană Gold Corporation" spun că aurul de acolo este un blestem, nişte observatori mai optimişti, din afară, pot afirma că este un loc binecuvîntat, fiind înzestrat din multe puncte de vedere: reprezintă cea mai veche localitate din România atestată documentar, aflăm din filmul Noul El Dorado (regizor Tibor Kocsis), de 1870 de ani - se precizează pe site-ul ONG-ului local din opoziţie, "Alburnus Maior"; de aceea, subteranele comunei sînt doldora de vestigii romane şi de galerii aşijderea, pentru că mineritul se practica încă de atunci în zonă; la care se adaugă altfel de obiecte de patrimoniu, cele de suprafaţă, şi anume o serie de clădiri monument istoric, din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, printre care biserica greco-catolică, cea ortodoxă, "Casina" - pe vremuri, rezervată jocurilor de noroc şi balurilor; deloc în ultimul rînd, merită menţionat şi relieful, foarte variat şi aparte, alcătuit dintr-un amestec de culmi (printre care unele cu forme ciudate, precum Piatra Corbului, Despicata), coline, văi adînci, platouri, destule ape curgătoare, plus cele subterane, rezultate în urma mineritului, şi lacurile artificiale sau tăuri, dintre care 5 mai există şi astăzi. Şi, evident, aurul, cele mai mari rezerve din Europa ale mult-rîvnitului metal, estimate la 350 de tone (conform Studiului etnologic despre Roşia Montană, Bucureşti, DAIM, 2004, coordonat de dr. Paula Popoiu, cu sprijinul SC RMGC SA).

O voce forte

Pentru unii dintre roşieni, aurul nu e decît un blestem. Pentru Eugen David, preşedintele organizaţiei nonguvernamentale "Alburnus Maior" (evident, denumirea romană a comunei) - singura, dar puternica voce locală a opoziţiei -, preţiosul zăcămînt nu e, neapărat, o binecuvîntare. Întrebat cum s-ar putea dezvolta Roşia Montană - şi, implicit, cum ar putea prospera locuitorii ei - fără exploatarea minieră propusă de Gabriel Resources, dl David declară: "Soluţia? Ca a tuturor comunelor din munţii Apuseni şi a localităţilor din România, care nu au zăcămînt de aur: turism ecologic, agricultură, servicii. Dacă nici celelalte sate din ţară nu se pot dezvolta, pentru că nu au aur, atunci toată România moare".

Răspunsul sună tranşant; de altfel, însuşi rostitorul său recunoaşte că este iritat de această întrebare. În fapt, Eugen David ne oferă şi un alt fel de răspuns în privinţa soluţiilor alternative la proiectul "Gabriel Resources": exemplul său personal. După ce a fost inginer la o altă mină din apropiere, Roşia Poieni, timp de 14 ani, s-a retras şi a devenit fermier pe pămînturile sale. Singurul drept pe care consideră că l-a cîştigat, după ce s-a eradicat comunismul, este cel de proprietate. Conform acestuia, nimeni nu-l poate da afară de pe terenurile sale, care sînt cuprinse în zona de exploatare minieră viitoare: "Atîta timp cît nu plec eu, şi alţi 5 oameni de-aicea, proiectul nu se face" - afirmă, cu aceeaşi hotărîre, dl David. De fapt, actualul fermier nu-şi doreşte foarte mult: "Vreau să am aer curat, drum frumos şi infrastructură; nu vreau să mi se zguduie casa, să am praf".

Pînă la urmă, dezideratele normale ale oricărui cetăţean integrat într-o comunitate. La contraargumentele cu sărăcia locuitorilor, şomeri, ai comunei, dl David are răspunsuri clare: "Pentru restructuraţii din minerit s-au dat bani, 200 de milioane, cash, şi se vor mai da din nou, peste 2 ani. De ce nu au să pună de-o afacere?". Motivele pentru care nu s-a putut dezvolta zona, din ’99 încoace, sînt legate tot de iminenţa acestei exploatări miniere: "Statul nu vrea să facă infrastructură, să promoveze zona, pentru că a făcut PUG-ul (Planul urbanistic general) pe minerit, şi atunci nimeni nu mai poate investi aici. Am vrut să fac un motel, dar nu mi s-a dat aprobare, tocmai din această cauză. Dacă o să-mi dezvolt ferma, cînd va începe exploatarea, cine o să-mi mai cumpere produsele, cînd o să afle că cianurile sînt aici, că e praf, că e poluare... Indiferent ce se va întîmpla, oricum va funcţiona efectul psihologic..."

Dl David îşi continuă expunerea pasională: "De ce sînt unii oameni de partea lor (Gabriel Resources, n.a.)? Pentru că, de 7 ani de zile, comuna este, din cauza şantajelor companiei, într-un declin economic total. Cei care vor să-şi vîndă proprietăţile spun orice ca să izbutească şi să ia cît mai mulţi bani, dar asta nu înseamnă că şi cred în asigurările companiei. Altfel cum se explică faptul că nu aleg să locuiască în noul sat propus de aceştia, Piatra Albă (case pe care RMGC le va construi pentru cei ce aleg să rămînă în localitate, dar ale căror locuinţe sînt în perimetrul exploatării, n.a.), ci-şi cumpără în oraşe, departe de dezastrul ecologic? Chestia cu noul sat e doar una de imagine, ca să nu se spună că Roşia Montană, o localitate atît de veche, va dispărea din cauza lor". Cum a început Eugen David lupta? Asociaţia "Alburnus Maior" s-a înfiinţat în 2000, în septembrie, avînd drept scop apărarea intereselor proprietarilor din Roşia Montană împotriva proiectului; de fapt, în general, din munţii Apuseni, împotriva investiţiilor miniere. De ce? Pentru că, din 1999, statul român a concesionat zăcămîntul de aur lui Gabriel Resources. La început, cei 350 de membri au dus o luptă mai naivă: făceau hîrtii la Prefectură, la Consiliu, cerînd să se stopeze ce se întîmplă, să se respecte legea, pentru că ei nu îşi vînd proprietăţile. Ştiau că, dacă se va începe exploatarea, vor dispărea infrastructura, şcolile şi alte facilităţi. "Autorităţile ne priveau frumos, dar făceau ce vroiau ele" - povesteşte dl David. Au avut noroc cu o belgiancă, Françoise Heidebroek, care şi-a făcut o cabană turistică la Bucium, într-o comună apropiată. Ea i-a ajutat pe membrii "Alburnus Maior" să aibă acces la ziare din Franţa, Belgia, "pentru că presa din România, cumpărată de RMGC, nu vroia să audă de noi" - afirmă dl David. A urmat un alt ajutor din afară, cel al Stephaniei Roth, voluntară din Elveţia "superspecializată", după cum o califică interlocutorul nostru. Şi, în cele din urmă, s-a trecut la un alt fel de luptă, mai directă, acţionarea în justiţie a tuturor actelor RMGC considerate ilegale: PUG-uri, PUZ-uri, autorizaţii de mediu... Aşa au reuşit cei de la "Alburnus Maior" să anuleze certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, autorizaţia de forare, certificatul de urbanism al Studiului de impact... Lupta continuă, şi Eugen David e cu siguranţă un combatant; în opinia sa, proiectul nu se va face 99,99 %, pentru că "oricum, e prost, făcut pe bani şi nu pe ştiinţă sau pe situaţii reale. Altfel, la ce i-ar trebui atîta reclamă?".

Contraargumentele specializate

Vicepreşedintele "Alburnus Maior" este Eugen (zis Zeno) Cornea, erou şi al documentarului Noul El Dorado, de altfel. Mai puţin înflăcărat decît Eugen David, fostul inginer topograf, tot miner, se pricepe să demonteze, cu contraargumente de specialitate şi multe cifre, punctele forte ale proiectului RMGC. În opinia sa, "acest proiect înseamnă distrugerea totală a Roşiei Montane. Tot ce e exploatare de suprafaţă presupune dărîmarea unor munţi şi umplerea unor văi. Ca să iei ce este util dintr-o masă minieră, cantitatea de steril (partea nefolosită din ce extragi, n.a.) este enormă. La 1,5 grame de aur şi 13 grame de argint rezultă 1 tonă de masă mineră. De asemenea, cantitatea de cianură folosită (172.240 de tone) poate omorî de 6 ori populaţia globului".

Consecinţele negative ale exploatării se vor răsfrînge mai întîi asupra formelor de relief: munţii Cârnic, Cetate, Orlea vor trebui să dispară. "Ce este acum verde se va transforma în ceva selenar, peste 10 ani vor apărea nişte gropi imense pline cu deşeuri şi ape reziduale. Degeaba ne-au argumentat ei că peisajul se va reface: arătaţi-mi mie vreo zonă de pe glob unde s-a întîmplat aşa ceva" - argumentează dl Cornea. "Refacerea mediului este o gargară: compania afirmă că va aloca 70 de milioane de dolari pentru aceasta, dar, de fapt, le-ar trebui în jur de 2 miliarde jumătate-3. Pozele pe care le arată ei, din Noua Zeelandă, cu exploatarea minieră în mijlocul unei aşezări şi cu relieful intact, sînt trucaje".

Un alt risc, mult discutat, este folosirea cianurii în tehnologia de exploatare a minereului: "Le-am spus că eu rămîn în Roşia Montană şi la prima apă reziduală care iese din uzina de preparare mă duc şi îi fac cîte o cafea fiecărui director de la ei. Şi stau lîngă ei să bea cafeaua, să vedem dacă mai pot bea alta după aceea. Tot ei vorbesc de acel distrugător de cianură. Spun că va neutraliza cianura: nu se va putea pentru că distrugătorul, care se presupune că va face acest lucru, va fi mult prea costisitor; acest imens consumator de energie va creşte prea mult preţul aurului, făcîndu-l să nu mai fie rentabil" - explică Eugen Cornea.

În privinţa exploziilor sau puşcărilor pentru exploatare, Gabriel Resources afirmă că nu vor afecta casele din jur, folosind metoda defazată: "Dacă puşti în acest bloc 20 de tone de exploziv într-o reţea de găuri de foreză, unda seismică ce se propagă în jurul acestei zone este de pînă la 8 km. La puşcarea defazată, unda seismică se reduce cu 20%. Ceea ce înseamnă că tot va afecta zona pînă la peste 6 km. Or, dacă eu am casa la 75 de metri de locul de puşcare va mai putea aceasta să rămînă în picioare? La prima puşcare, din Roşia Montană, în 1970, cînd s-au folosit 4 tone şi jumătate de explozibil, la cariera din Cetate, biserica catolică din zonă s-a fisurat şi i s-au spart toate geamurile. Dar oare ce se va întîmpla la 20 de tone de explozibil?". În privinţa aurului, în general, dl Cornea are păreri puţin diferite de ale dlui David: nu-l consideră un blestem, ci dimpotrivă, un dar al naturii. Crede că trebuie să-l lăsăm acolo unde e, fiind al urmaşilor roşienilor, de 2700 de ani, de pe vremea agatîrşilor. Şi să fie exploatat, dar nu masiv, ci în cantităţi mai mici, şi cu substanţe mai puţin nocive decît cianura, prin metoda flotării tradiţionale. Prin aceasta nu se vor scoate mai mult de 400.000 de tone de masă de minereu pe an, şi nicidecum 13 milioane, sau chiar 20 de milioane, cum îşi propun cei de la RMGC.

Oamenii şi morţii lor

Am nimerit în Roşia Montană chiar de Ziua Morţilor. Aşa am avut norocul să-i întîlnim, într-unul din cimitirele comunei, şi pe o parte din cei rămaşi, cît şi pe unii dintre cei care au vîndut şi au plecat. Dl Cornea spune că, acestora din urmă, le-ar pune cîte un "T" pe poartă, de la trădător, şi că cei mai mulţi dintre ei nu sînt băştinaşi adevăraţi, adică născuţi şi crescuţi aici. O altă acuzaţie este că oamenii îşi vînd morţii: adică primesc bani de la companie ca să accepte să-şi ia morţii cu ei, acolo unde se duc, fie la Abrud, Alba sau Cluj.

Cei pe care i-am întîlnit, evident, îşi aveau morţii - încă - în Roşia. "Am plecat la Abrud - mărturiseşte Ana Bar - acum 3 ani, am luat 2 miliarde 200 de milioane pentru casă. Mi-am cumpărat una faină la Abrud. Am făcut-o ca să aibă de lucru copiii mei. Ce să mîncăm aici?". Camelia Manole, o altă doamnă de vîrstă mijlocie, e mai conciliantă: "E bine şi-acolo, îmi place şi aici. Mi-a fost foarte greu să mă adaptez. Nu pot avea gospodărie, stau la bloc. Am plecat pentru copii. Bine ar fi să se lucreze şi să fie locuri de muncă. Nu ştim dacă spun adevărul".

Alţii au ales să rămînă, dar nu din principiu: "Locuim aici, unde se va face exploatarea. Mi s-au oferit pe casă 1 miliard, 2, 3, 4... Dacă mi-ar oferi mai mult, aş pleca. Aici, oricum, nu produc nimic" - ne spune un roşian anonim. Există şi idealişti: "Ne place foarte mult aici. Să nu alunge oamenii. Aici lumea a trăit bine: aveau salarii mari din minerit, o vacă acasă. Nu a fost colectivizare. Ar putea rezista în continuare aici, ar face turism" (Viorica Ciulea).

Şi, ca să nu încheiem într-o cheie prea sobră, să nu-i uităm pe nelipsiţii scenarişti: "De ce au venit Gabriel la Roşia? Cred că dvs. ştiţi mai bine decît mine ce se ascunde aici: chestie politică - Ardealul nu trebuie cedat investitorilor de peste graniţă. Atîta timp cît sînt fantomele astea aici, nu mai intră alţii" (alt anonim roşian).

Apărut in Dilema veche, nr.147, 17 Noi 2006

ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți
DilemaVeche (2) (2) jpg
10 dintre cele mai importante "remontadas" din istoria fotbalului
FC Barcelona a reușit cea mai impresionantă „remontada” din topul nostru.
IQOS x DIPLOMA 11 jpg
DIPLOMA Show sărbătorește 10 ani. IQOS susține industriile creative ca partener pentru al patrulea an consecutiv
La a X-a ediție a festivalului, vor fi reprezentate 16 specializări, de la arhitectură și peisagistică, arte grafice, design de produs și fashion, pînă la artele clasice - pictură și sculptură.
MS jpg
Soră profet și soldat
Un cîntec acoperă dealuri în Donbas
MCER3 jpg
Muzeul Cărții și Exilului Românesc a fost inaugurat la Craiova
De altfel, una dintre strategiile Consiliului Județean Dolj este de a readuce la viață clădirile de patrimoniu.
Saltele: cheia supremă pentru un somn de calitate și o sănătate excelentă
Pentru a vă păstra salteaua mulți ani de acum înainte, ar trebui să urmați cîteva reguli simple de îngrijire.
Limbă, tehnologie și cultură  Crearea de punți într o lume globalizată png
Limbă, tehnologie și cultură: Crearea de punți într-o lume globalizată
În concluzie, limbă, tehnologie și cultură joacă un rol vital în crearea de punți într-o lume globalizată.
pompa de caldura aer apa monobloc bricolaj market 1 jpg
Cumpără o pompă de căldură aer-apă monobloc de la Bricolaj Market!
Ești pregătit să faci față eficient necesităților tale de încălzire pentru locuință? Verifică ce găsești pe site-ul Bricolaj Market!
unnamed 2 jpg
serile Enayati Medical City png
Serile Enayati Medical City - a VI-a ediție
Continuăm seria evenimentelor Serile Enayati Medical City cu cea de-a VI-a ediție, care va avea loc miercuri, 27 septembrie, ora 19.00, în incinta Enayati Medical City din sectorul 1.
dream prints 1 png
Ce semnificație au culorile în alegerea tapetului și în crearea unei atmosfere de vis?
Nuanțele pe care le alegem pentru a decora locuința au capacitatea de a modela în mod semnificativ stările noastre emoționale.
beneficiile angajarii unui avocat specializat in dreptul muncii1 jpg
Beneficiile angajării unui avocat specializat în dreptul muncii
Dreptul muncii acoperă și protecția împotriva discriminării și abuzurilor la locul de muncă.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic