Opozi╚Ťia ╚Öi localnicii

25 septembrie 2013
Opozi╚Ťia ╚Öi localnicii jpeg

Ro┼čia Montan─â este o localitate complicat─â: dac─â cei care se opun proiectului "Ro┼čia Montan─â Gold Corporation" spun c─â aurul de acolo este un blestem, ni┼čte observatori mai optimi┼čti, din afar─â, pot afirma c─â este un loc binecuv├«ntat, fiind ├«nzestrat din multe puncte de vedere: reprezint─â cea mai veche localitate din Rom├ónia atestat─â documentar, afl─âm din filmul Noul El Dorado (regizor Tibor Kocsis), de 1870 de ani - se precizeaz─â pe site-ul ONG-ului local din opozi┼úie, "Alburnus Maior"; de aceea, subteranele comunei s├«nt doldora de vestigii romane ┼či de galerii a┼čijderea, pentru c─â mineritul se practica ├«nc─â de atunci ├«n zon─â; la care se adaug─â altfel de obiecte de patrimoniu, cele de suprafa┼ú─â, ┼či anume o serie de cl─âdiri monument istoric, din secolele al XVIII-lea ┼či al XIX-lea, printre care biserica greco-catolic─â, cea ortodox─â, "Casina" - pe vremuri, rezervat─â jocurilor de noroc ┼či balurilor; deloc ├«n ultimul r├«nd, merit─â men┼úionat ┼či relieful, foarte variat ┼či aparte, alc─âtuit dintr-un amestec de culmi (printre care unele cu forme ciudate, precum Piatra Corbului, Despicata), coline, v─âi ad├«nci, platouri, destule ape curg─âtoare, plus cele subterane, rezultate ├«n urma mineritului, ┼či lacurile artificiale sau t─âuri, dintre care 5 mai exist─â ┼či ast─âzi. ┼×i, evident, aurul, cele mai mari rezerve din Europa ale mult-r├«vnitului metal, estimate la 350 de tone (conform Studiului etnologic despre Ro┼čia Montan─â, Bucure┼čti, DAIM, 2004, coordonat de dr. Paula Popoiu, cu sprijinul SC RMGC SA).

O voce forte

Pentru unii dintre ro┼čieni, aurul nu e dec├«t un blestem. Pentru Eugen David, pre┼čedintele organiza┼úiei nonguvernamentale "Alburnus Maior" (evident, denumirea roman─â a comunei) - singura, dar puternica voce local─â a opozi┼úiei -, pre┼úiosul z─âc─âm├«nt nu e, neap─ârat, o binecuv├«ntare. ├Äntrebat cum s-ar putea dezvolta Ro┼čia Montan─â - ┼či, implicit, cum ar putea prospera locuitorii ei - f─âr─â exploatarea minier─â propus─â de Gabriel Resources, dl David declar─â: "Solu┼úia? Ca a tuturor comunelor din mun┼úii Apuseni ┼či a localit─â┼úilor din Rom├ónia, care nu au z─âc─âm├«nt de aur: turism ecologic, agricultur─â, servicii. Dac─â nici celelalte sate din ┼úar─â nu se pot dezvolta, pentru c─â nu au aur, atunci toat─â Rom├ónia moare".

R─âspunsul sun─â tran┼čant; de altfel, ├«nsu┼či rostitorul s─âu recunoa┼čte c─â este iritat de aceast─â ├«ntrebare. ├Än fapt, Eugen David ne ofer─â ┼či un alt fel de r─âspuns ├«n privin┼úa solu┼úiilor alternative la proiectul "Gabriel Resources": exemplul s─âu personal. Dup─â ce a fost inginer la o alt─â min─â din apropiere, Ro┼čia Poieni, timp de 14 ani, s-a retras ┼či a devenit fermier pe p─âm├«nturile sale. Singurul drept pe care consider─â c─â l-a c├«┼čtigat, dup─â ce s-a eradicat comunismul, este cel de proprietate. Conform acestuia, nimeni nu-l poate da afar─â de pe terenurile sale, care s├«nt cuprinse ├«n zona de exploatare minier─â viitoare: "At├«ta timp c├«t nu plec eu, ┼či al┼úi 5 oameni de-aicea, proiectul nu se face" - afirm─â, cu aceea┼či hot─âr├«re, dl David. De fapt, actualul fermier nu-┼či dore┼čte foarte mult: "Vreau s─â am aer curat, drum frumos ┼či infrastructur─â; nu vreau s─â mi se zguduie casa, s─â am praf".

P├«n─â la urm─â, dezideratele normale ale oric─ârui cet─â┼úean integrat ├«ntr-o comunitate. La contraargumentele cu s─âr─âcia locuitorilor, ┼čomeri, ai comunei, dl David are r─âspunsuri clare: "Pentru restructura┼úii din minerit s-au dat bani, 200 de milioane, cash, ┼či se vor mai da din nou, peste 2 ani. De ce nu au s─â pun─â de-o afacere?". Motivele pentru care nu s-a putut dezvolta zona, din ├ó┬Ç┬Ö99 ├«ncoace, s├«nt legate tot de iminen┼úa acestei exploat─âri miniere: "Statul nu vrea s─â fac─â infrastructur─â, s─â promoveze zona, pentru c─â a f─âcut PUG-ul (Planul urbanistic general) pe minerit, ┼či atunci nimeni nu mai poate investi aici. Am vrut s─â fac un motel, dar nu mi s-a dat aprobare, tocmai din aceast─â cauz─â. Dac─â o s─â-mi dezvolt ferma, c├«nd va ├«ncepe exploatarea, cine o s─â-mi mai cumpere produsele, c├«nd o s─â afle c─â cianurile s├«nt aici, c─â e praf, c─â e poluare... Indiferent ce se va ├«nt├«mpla, oricum va func┼úiona efectul psihologic..."

Dl David ├«┼či continu─â expunerea pasional─â: "De ce s├«nt unii oameni de partea lor (Gabriel Resources, n.a.)? Pentru c─â, de 7 ani de zile, comuna este, din cauza ┼čantajelor companiei, ├«ntr-un declin economic total. Cei care vor s─â-┼či v├«nd─â propriet─â┼úile spun orice ca s─â izbuteasc─â ┼či s─â ia c├«t mai mul┼úi bani, dar asta nu ├«nseamn─â c─â ┼či cred ├«n asigur─ârile companiei. Altfel cum se explic─â faptul c─â nu aleg s─â locuiasc─â ├«n noul sat propus de ace┼čtia, Piatra Alb─â (case pe care RMGC le va construi pentru cei ce aleg s─â r─âm├«n─â ├«n localitate, dar ale c─âror locuin┼úe s├«nt ├«n perimetrul exploat─ârii, n.a.), ci-┼či cump─âr─â ├«n ora┼če, departe de dezastrul ecologic? Chestia cu noul sat e doar una de imagine, ca s─â nu se spun─â c─â Ro┼čia Montan─â, o localitate at├«t de veche, va disp─ârea din cauza lor". Cum a ├«nceput Eugen David lupta? Asocia┼úia "Alburnus Maior" s-a ├«nfiin┼úat ├«n 2000, ├«n septembrie, av├«nd drept scop ap─ârarea intereselor proprietarilor din Ro┼čia Montan─â ├«mpotriva proiectului; de fapt, ├«n general, din mun┼úii Apuseni, ├«mpotriva investi┼úiilor miniere. De ce? Pentru c─â, din 1999, statul rom├ón a concesionat z─âc─âm├«ntul de aur lui Gabriel Resources. La ├«nceput, cei 350 de membri au dus o lupt─â mai naiv─â: f─âceau h├«rtii la Prefectur─â, la Consiliu, cer├«nd s─â se stopeze ce se ├«nt├«mpl─â, s─â se respecte legea, pentru c─â ei nu ├«┼či v├«nd propriet─â┼úile. ┼×tiau c─â, dac─â se va ├«ncepe exploatarea, vor disp─ârea infrastructura, ┼čcolile ┼či alte facilit─â┼úi. "Autorit─â┼úile ne priveau frumos, dar f─âceau ce vroiau ele" - poveste┼čte dl David. Au avut noroc cu o belgianc─â, Fran├â┬žoise Heidebroek, care ┼či-a f─âcut o caban─â turistic─â la Bucium, ├«ntr-o comun─â apropiat─â. Ea i-a ajutat pe membrii "Alburnus Maior" s─â aib─â acces la ziare din Fran┼úa, Belgia, "pentru c─â presa din Rom├ónia, cump─ârat─â de RMGC, nu vroia s─â aud─â de noi" - afirm─â dl David. A urmat un alt ajutor din afar─â, cel al Stephaniei Roth, voluntar─â din Elve┼úia "superspecializat─â", dup─â cum o calific─â interlocutorul nostru. ┼×i, ├«n cele din urm─â, s-a trecut la un alt fel de lupt─â, mai direct─â, ac┼úionarea ├«n justi┼úie a tuturor actelor RMGC considerate ilegale: PUG-uri, PUZ-uri, autoriza┼úii de mediu... A┼ča au reu┼čit cei de la "Alburnus Maior" s─â anuleze certificatul de desc─ârcare arheologic─â pentru masivul C├órnic, autoriza┼úia de forare, certificatul de urbanism al Studiului de impact... Lupta continu─â, ┼či Eugen David e cu siguran┼ú─â un combatant; ├«n opinia sa, proiectul nu se va face 99,99 %, pentru c─â "oricum, e prost, f─âcut pe bani ┼či nu pe ┼čtiin┼ú─â sau pe situa┼úii reale. Altfel, la ce i-ar trebui at├«ta reclam─â?".

Contraargumentele specializate

Vicepre┼čedintele "Alburnus Maior" este Eugen (zis Zeno) Cornea, erou ┼či al documentarului Noul El Dorado, de altfel. Mai pu┼úin ├«nfl─âc─ârat dec├«t Eugen David, fostul inginer topograf, tot miner, se pricepe s─â demonteze, cu contraargumente de specialitate ┼či multe cifre, punctele forte ale proiectului RMGC. ├Än opinia sa, "acest proiect ├«nseamn─â distrugerea total─â a Ro┼čiei Montane. Tot ce e exploatare de suprafa┼ú─â presupune d─âr├«marea unor mun┼úi ┼či umplerea unor v─âi. Ca s─â iei ce este util dintr-o mas─â minier─â, cantitatea de steril (partea nefolosit─â din ce extragi, n.a.) este enorm─â. La 1,5 grame de aur ┼či 13 grame de argint rezult─â 1 ton─â de mas─â miner─â. De asemenea, cantitatea de cianur─â folosit─â (172.240 de tone) poate omor├« de 6 ori popula┼úia globului".

Consecin┼úele negative ale exploat─ârii se vor r─âsfr├«nge mai ├«nt├«i asupra formelor de relief: mun┼úii C├órnic, Cetate, Orlea vor trebui s─â dispar─â. "Ce este acum verde se va transforma ├«n ceva selenar, peste 10 ani vor ap─ârea ni┼čte gropi imense pline cu de┼čeuri ┼či ape reziduale. Degeaba ne-au argumentat ei c─â peisajul se va reface: ar─âta┼úi-mi mie vreo zon─â de pe glob unde s-a ├«nt├«mplat a┼ča ceva" - argumenteaz─â dl Cornea. "Refacerea mediului este o gargar─â: compania afirm─â c─â va aloca 70 de milioane de dolari pentru aceasta, dar, de fapt, le-ar trebui ├«n jur de 2 miliarde jum─âtate-3. Pozele pe care le arat─â ei, din Noua Zeeland─â, cu exploatarea minier─â ├«n mijlocul unei a┼čez─âri ┼či cu relieful intact, s├«nt trucaje".

Un alt risc, mult discutat, este folosirea cianurii ├«n tehnologia de exploatare a minereului: "Le-am spus c─â eu r─âm├«n ├«n Ro┼čia Montan─â ┼či la prima ap─â rezidual─â care iese din uzina de preparare m─â duc ┼či ├«i fac c├«te o cafea fiec─ârui director de la ei. ┼×i stau l├«ng─â ei s─â bea cafeaua, s─â vedem dac─â mai pot bea alta dup─â aceea. Tot ei vorbesc de acel distrug─âtor de cianur─â. Spun c─â va neutraliza cianura: nu se va putea pentru c─â distrug─âtorul, care se presupune c─â va face acest lucru, va fi mult prea costisitor; acest imens consumator de energie va cre┼čte prea mult pre┼úul aurului, f─âc├«ndu-l s─â nu mai fie rentabil" - explic─â Eugen Cornea.

├Än privin┼úa exploziilor sau pu┼čc─ârilor pentru exploatare, Gabriel Resources afirm─â c─â nu vor afecta casele din jur, folosind metoda defazat─â: "Dac─â pu┼čti ├«n acest bloc 20 de tone de exploziv ├«ntr-o re┼úea de g─âuri de forez─â, unda seismic─â ce se propag─â ├«n jurul acestei zone este de p├«n─â la 8 km. La pu┼čcarea defazat─â, unda seismic─â se reduce cu 20%. Ceea ce ├«nseamn─â c─â tot va afecta zona p├«n─â la peste 6 km. Or, dac─â eu am casa la 75 de metri de locul de pu┼čcare va mai putea aceasta s─â r─âm├«n─â ├«n picioare? La prima pu┼čcare, din Ro┼čia Montan─â, ├«n 1970, c├«nd s-au folosit 4 tone ┼či jum─âtate de explozibil, la cariera din Cetate, biserica catolic─â din zon─â s-a fisurat ┼či i s-au spart toate geamurile. Dar oare ce se va ├«nt├«mpla la 20 de tone de explozibil?". ├Än privin┼úa aurului, ├«n general, dl Cornea are p─âreri pu┼úin diferite de ale dlui David: nu-l consider─â un blestem, ci dimpotriv─â, un dar al naturii. Crede c─â trebuie s─â-l l─âs─âm acolo unde e, fiind al urma┼čilor ro┼čienilor, de 2700 de ani, de pe vremea agat├«r┼čilor. ┼×i s─â fie exploatat, dar nu masiv, ci ├«n cantit─â┼úi mai mici, ┼či cu substan┼úe mai pu┼úin nocive dec├«t cianura, prin metoda flot─ârii tradi┼úionale. Prin aceasta nu se vor scoate mai mult de 400.000 de tone de mas─â de minereu pe an, ┼či nicidecum 13 milioane, sau chiar 20 de milioane, cum ├«┼či propun cei de la RMGC.

Oamenii ┼či mor┼úii lor

Am nimerit ├«n Ro┼čia Montan─â chiar de Ziua Mor┼úilor. A┼ča am avut norocul s─â-i ├«nt├«lnim, ├«ntr-unul din cimitirele comunei, ┼či pe o parte din cei r─âma┼či, c├«t ┼či pe unii dintre cei care au v├«ndut ┼či au plecat. Dl Cornea spune c─â, acestora din urm─â, le-ar pune c├«te un "T" pe poart─â, de la tr─âd─âtor, ┼či c─â cei mai mul┼úi dintre ei nu s├«nt b─â┼čtina┼či adev─âra┼úi, adic─â n─âscu┼úi ┼či crescu┼úi aici. O alt─â acuza┼úie este c─â oamenii ├«┼či v├«nd mor┼úii: adic─â primesc bani de la companie ca s─â accepte s─â-┼či ia mor┼úii cu ei, acolo unde se duc, fie la Abrud, Alba sau Cluj.

Cei pe care i-am ├«nt├«lnit, evident, ├«┼či aveau mor┼úii - ├«nc─â - ├«n Ro┼čia. "Am plecat la Abrud - m─ârturise┼čte Ana Bar - acum 3 ani, am luat 2 miliarde 200 de milioane pentru cas─â. Mi-am cump─ârat una fain─â la Abrud. Am f─âcut-o ca s─â aib─â de lucru copiii mei. Ce s─â m├«nc─âm aici?". Camelia Manole, o alt─â doamn─â de v├«rst─â mijlocie, e mai conciliant─â: "E bine ┼či-acolo, ├«mi place ┼či aici. Mi-a fost foarte greu s─â m─â adaptez. Nu pot avea gospod─ârie, stau la bloc. Am plecat pentru copii. Bine ar fi s─â se lucreze ┼či s─â fie locuri de munc─â. Nu ┼čtim dac─â spun adev─ârul".

Al┼úii au ales s─â r─âm├«n─â, dar nu din principiu: "Locuim aici, unde se va face exploatarea. Mi s-au oferit pe cas─â 1 miliard, 2, 3, 4... Dac─â mi-ar oferi mai mult, a┼č pleca. Aici, oricum, nu produc nimic" - ne spune un ro┼čian anonim. Exist─â ┼či ideali┼čti: "Ne place foarte mult aici. S─â nu alunge oamenii. Aici lumea a tr─âit bine: aveau salarii mari din minerit, o vac─â acas─â. Nu a fost colectivizare. Ar putea rezista ├«n continuare aici, ar face turism" (Viorica Ciulea).

┼×i, ca s─â nu ├«ncheiem ├«ntr-o cheie prea sobr─â, s─â nu-i uit─âm pe nelipsi┼úii scenari┼čti: "De ce au venit Gabriel la Ro┼čia? Cred c─â dvs. ┼čti┼úi mai bine dec├«t mine ce se ascunde aici: chestie politic─â - Ardealul nu trebuie cedat investitorilor de peste grani┼ú─â. At├«ta timp c├«t s├«nt fantomele astea aici, nu mai intr─â al┼úii" (alt anonim ro┼čian).

Ap─ârut in Dilema veche, nr.147, 17 Noi 2006

00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?