Olimpiade capitaliste

1 ianuarie 2017
Olimpiade capitaliste jpeg

„Dragi telespectatori, iată, se deschide ușa avionului și delegația de olimpici ai țării noastre pășește pe aeroport. Mii de oameni îi ovaționează, îi aplaudă și flutură steaguri. E normal, e firesc, e un entuziasm cît se poate de uman! Bilanțul sportivilor noștri e impresionant: 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz, al doilea palmares pe națiuni la olimpiadă!”

Nu, nu fabulez. Așa ceva se va fi rostit la televiziune, în 1984, cînd acesta a fost într-adevăr bilanțul României la Olimpiada de la Los Angeles. La fel de adevărat e și că acea olimpiadă a fost boicotată de URSS și țările satelit, cu excepția României și Iugoslaviei. Dar chiar și la olimpiadele obișnuite, România era mai mereu între primele 14 de țări, dacă luăm în considerare tabelul de mai jos în care pe fiecare linie e orașul unde s-a ținut olimpiada, anul de desfășurare (începînd cu 1960), numărul de medalii de aur, argint respectiv bronz cucerite de România și locul ei pe națiuni ca număr de medalii. De precizat că ierarhia ia în calcul în primul rînd numărul de medalii de aur iar la egalitate se trece la numărul de medalii de argint; dacă și la argint egalitatea se menține, se trece la bronz.

Roma 1960: 3, 1, 6, locul 11

Tokyo 1964: 2, 4, 6, locul 14

Mexico City 1968: 4, 6, 5, locul 12

Munchen 1972: 3, 6, 7, locul 13

Montreal 1976: 4, 9, 14, locul 9

Moscova 1980: 6, 6, 13, locul 7 (SUA și alte peste 60 de țări lipsesc, ca protest la invazia sovietică din Afganistan)

Los Angeles 1984: 20, 16, 17, locul 2 (URSS și alte 13 țări nu și-au trimis sportivii, ca replică la boicotul de la Moscova)

Seul 1988: 7, 11, 6, locul 8

Barcelona 1992: 4, 6, 8, locul 14

Atlanta 1996: 4, 7, 9, locul 14

Sydney 2000: 11, 6, 9, locul 11

Atena 2004: 8, 5, 6, locul 14

Beijing 2008: 4, 1, 3, locul 17

Londra 2012: 2, 5, 2, locul 27

Performanțele mai slabe în clasamentul pe națiuni par să fi început de la Beijing și mai ales de la Londra, unde România a căzut zece locuri față de ediția precedentă. Acum, la Rio de Janeiro, la ora la care scriu România e (provizoriu) iar pe locul 27, cu patru medalii (1, 1, 2) și cu perspective modeste de a mai obține vreuna pînă pe 21 august, cînd ediția acestei olimpiade se încheie. Dacă împărțim performanțele țărilor la olimpiade pe grupe de cîte șapte, din 1960 încoace România a fost în prima grupă (locurile 1-7) de două ori, ambele la olimpiadele bociotate; de zece ori în grupa 2 (locurile 8-14); o singură dată în grupa 3 (locurile 15-21) și de două ori în grupa 4 (locurile 22-28), presupunînd că situația la Rio nu se schimbă semnificativ. Fanii sportivilor și chiar și olimpicii înșiși sînt învățați să se aștepte ca România să se situeze mai degrabă în grupa a doua, nu în cea de-a patra, cum s-a întîmplat la Londra și Rio. În plus, pentru prima oară din 1960 încoace, delegația României se întoarce de la olimpiadă cu o singură medalie de aur.

Cu toate acestea, față de țările din vecinătate, România nu stă cu mult mai prost. Fix același număr de medalii de aur, argint și bronz (1, 1, 2) are și Polonia. Croația are 2, 1, 0, Belarus 1, 2, 1, Slovenia 1, 1, 1, Slovacia 1, 1, 0, Cehia 1, 0, 5, Ucraina 0, 3, 1 iar Bulgaria și Moldova nu au obținut nicio medalie. Marea excepție este Ungaria, care (sub aceeași rezervă a provizoratului) a obținut pînă acum un spectaculos 5, 3, 4. Ar fi interesant de văzut care e cheia succesului în cazul ei.

Pînă de curînd, pentru regimurile comuniste din țările menționate mai sus, olimpiadele au constituit o oportunitate de a demonstra superioritatea “orînduirii socialiste” asupra celei capitaliste. În consecință, comuniștii alocau resurse importante pentru pregătirea olimpicilor. Ceva din acest mod de abordare politic al olimpiadei se poate vedea și astăzi în felul în care acționează administrația de la Kremlin. În această cheie poate fi interpretat și scandalul “dopajului de stat” în care au fost implicați recent olimpicii ruși. Însă în cazul majorității țărilor est-europene, inclusiv al României, motivația ideologică și de imagine nu mai funcționează. Guvernul nu se mai simte dator să demonstreze ceva occidentului pentru că, oficial, România nu mai este o țară comunistă. De altfel, una dintre justificările des întîlnite privind prestațiile aparent tot mai slabe ale olimpicilor români este implicarea guvernamentală modestă în promovarea sportului după 1990. Dacă o comparăm cu cea de dinainte de 1989, într-adevăr implicarea de azi e la o scară mult mai mică.

La fiecare disciplină o fi existînd cîte o explicație specifică, dar în ansamblu toate sporturile ar fi pierdut susținerea autorităților. Matricea sportului de masă, baza de recrutare a olimpicilor, reprezentată de clubul de întreprindere socialistă care sponsoriza sportivii, a dispărut și nu a fost înlocuită cu o altă schemă de succes. În plus, sportul e acum tratat și ca o afacere, la care însă românii nu se pricep îndeajuns încît să facă față competiției externe. Explicația aceasta a abandonului oficial al sportului e deja ca un truism; o putem auzi prin ministere, printre sportivii înșiși sau la comentatorii TV care transmit de la Rio, dar nu e neapărat expresia unei nostalgii, ci mai degrabă cea a unei frustrări.

Totuși, intenția unei refaceri a sportului de masă a existat chiar și în România anilor de după 1990. Au fost două programe guvernamentale care au încercat, cel puțin declarativ, să aducă sportul mai aproape de grosul populației. Mă refer la programele de construire a unor săli de sport sau bazine de înot la orașe și la sate, inițiate de guvernul Năstase și continuate de guvernul Boc. Programele au ajuns vedete în presă, dar nu pentru descoperirea unor talente sportive, ci pentru costurile lor aparent dubios de mari. Dar, una peste alta, potrivit site-ului Companiei Naționale de Investiții care le-a derulat, în perioada 2002-2015 au fost construite și la țară și la oraș deopotrivă peste 1.100 de săli de sport și aproape 20 bazine de înot. Vîrful de inaugurări s-a înregistrat în 2004, ultimul an al guvernării Năstase, cînd s-au dat în folosință aproximativ 400 de săli de sport.

Aici apar două întrebări: ce s-a ales de aceste săli de sport și de ce nu li s-a simțit impactul asupra sportului profesionist, presupunînd că totuși a trecut suficient timp de la inaugurarea lor? Din cîte am văzut în presă, unele săli au prins foarte bine comunității, sînt îngrijite și chiar se pot întreține și singure, din închirieri. Altele nu au fost folosite și s-au părăginit. Cel mai probabil, buna lor funcționare depinde de comunitatea locală în grija căreia a ajuns fiecare dintre ele. Cît privește utilitatea sportivă, se pare că simpla lor existență nu a fost de ajuns. Ca să ajungă să pescuiască talente, mai era nevoie probabil de îndeplinirea unor condiții. De exemplu, un profesor de sport motivat, care să lucreze cu copiii doritori să facă sport. Concursuri între localități, sponsorizate de primării. Vînători de talente plătiți de cluburi puternice ca să urmărească aceste concursuri. În lipsa unor astfel de verigi intermediare, sălile de sport nu au putut influența sportul de performanță. Părinții nu au întotdeauna educația și darea de mînă pentru a compensa aceste lipsuri de sistem, un sistem la rîndu-i sărăcit de corupție și proastă administrare. Așa că nu e de mirare dacă cu un program de săli de sport nu s-a făcut primăvară la olimpiadă.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Adevarul.ro

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.