Munții noștri aur poartă?

4 septembrie 2013
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg

Articol apărut în Dilema veche, nr. 394, 1 septembrie 2011

Nota autorului, septembrie 2013: Am scris acest articol acum doi ani. Rămîn la părerea mea. Constat că, între timp, situația a rămas aceeași: Statul e în continuare incapabil să tranșeze problema. Doar că, acum, Traian Băsescu (care zicea în 2011 că nu e adeptul "lașității instituționale") se ascunde după un eventual referendum, iar Victor Ponta (care în 2011, din opoziție, tuna și fulgera împotriva proiectului) își dă pe față schizoidia: ca premier propune o lege, iar ca deputat o respinge. Iresponsabilitatea politicienilor români e, în continuare, cît se poate de mare.

Proiectul de la Roşia Montană este dezbătut, disputat, controversat de ani întregi. Cu momente de vîrf şi perioade de aparentă uitare. A revenit de curînd în actualitate după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că susţine proiectul „mai mult decît oricînd“. Zis şi făcut: la cîteva zile după declaraţie, preşedintele a fost la Roşia Montană şi şi-a întărit cuvintele: „Nu sînt adeptul laşităţii instituţionale. De dragul de a fi mîngîiat pe creştet de un ONG vocal, de o televiziune mai mult sau mai puţin naţională sau antinaţională, poate interveni şi laşitatea. Şi am văzut-o la foarte mulţi oameni politici. Dacă acest proiect stă îngropat din ’97 pînă acum, să ştiţi că unul dintre motivele serioase este laşitatea oamenilor politici, care nu au vrut să-i doară capul. Dacă se dădea drumul la proiect din ’97, ne găsea creşterea preţului la aur în plină exploatare“.

Ca întotdeauna după vreo declaraţie a preşedintelui, s-a creat un iureş de „ştiri“, comentarii şi vorbării. Aurul ţării – despre care nu prea vorbea nimeni pînă acum – a devenit o chestiune stringentă şi o preocupare majoră. Ziarele şi televiziunile sînt năpădite de socoteli: cît aur se extrage în lume, cîte tone avem noi, cît valorează, cîte ar reveni BNR etc., etc. Institutul Geologic Român anunţă că, pe lîngă rezervele de la Roşia Montană, există şi altele. În total, avem – cică – nişte sute bune de tone de aur sub picioarele noastre, în valoare de vreo 86 de miliarde de dolari. Şi uite-aşa, putem începe să visăm la miliardele din care ţărişoara s-ar înfrupta dacă aurul ar fi adus la suprafaţă: cică numai cel de la Roşia Montană ar face, la preţul de-acum, cam 14. Şi aurul tot creşte la bursă... O groază de bani, bineînţeles.

La o privire mai atentă însă constatăm că suma nu mai e atît de mare. Ziarele scriu că România ar fi pierdut vreo 3 miliarde de euro din cauza suspendării de la vînzarea certificatelor de emisii de carbon (pe care, din 2008 încoace, n-a fost în stare să le vîndă). Din fondurile europene de 20 de miliarde de euro am reuşit să cheltuim foarte puţin – ba chiar trebuie să restituim cîte ceva, din cauza neregulilor în folosirea banilor. După ce, la începuturile crizei mondiale, preşedintele şi premierul ne-au asigurat în repetate rînduri că România nu va fi afectată, am împrumutat peste noapte 20 de miliarde care ne ajung doar să cîrpim pensiile şi salariile. Iar datoria ţării se apropie de 100 de miliarde. Dacă mai punem la socoteală cît se pierde din cauza economiei subterane, a corupţiei, a slabei capacităţi a fiscului de a colecta impozitele, din cauza proceselor pierdute de statul român la Strasbourg pentru că nu respectă legile privind restituirea proprietăţii şi altele, constatăm că valoarea aurului „de sub picioarele noastre“ e mai mică decît valoarea banilor care se duc definitiv pe apa sîmbetei. Iar dacă ne mai gîndim cîţi bani am pierdut în ultimii 20 de ani pentru că legislaţia a fost proastă şi nefavorabilă investiţiilor, ne dăm seama că România e atît de bună la pierderea banilor încît cele 14 miliarde potenţiale de la Roşia Montană nu ne mai impresionează. Şi apoi, extragerea aurului e o activitate comercială, realizată de investitori privaţi, care vor să scoată profit. Cu ce se alege statul român din asta nu e clar, pentru că – la fel ca în cazul unor privatizări – contractul de la Roşia Montană e confidenţial. În loc să facă publice datele concrete ale contractului, politicienii preferă să vorbească despre „aurul ţării“, cu formule desprinse din retorica manualelor şcolare care ne învăţau despre bogatele resurse de petrol, aur, argint, sare etc., etc. ale frumoasei noastre patrii. Funcţionează aceeaşi mitologie naţională a „ţării binecuvîntate de Dumnezeu“, în care codrul e frate cu românul (chiar dacă îl tăiem de nu se vede!) şi „unde sapă sapa locul, sare din pămînt norocul“ (ca să citez versurile neinspirate ale lui Arghezi). Socotelile cu miliarde de euro suprapuse peste această mitologie a infinitelor resurse naturale ale ţărişoarei pot crea, în mintea multor concetăţeni, senzaţia că „aurul românilor“ e deja în buzunare. În loc să discutăm raţional despre ce înseamnă exploatarea aurului şi ce costuri (în bani, sănătate, mediu) implică, ne uităm la Roşia Montană ca la o pleaşcă.

„E nevoie de o dezbatere serioasă, bazată pe rapoartele specialiştilor“, au spus cîţiva politicieni (între care premierul Emil Boc şi Monica Macovei). În atîţia ani de controverse, specialiştii s-au pronunţat: Academia Română, Fundaţia Soros şi alte ONG-uri au adus argumente împotriva exploatării miniere. Roşia Montană Gold Corporation a răspuns cu campanii de PR, cu spoturi publicitare şi cu un lobby puternic. A organizat excursii pentru jurnalişti în Noua Zeelandă ca să le arate cum se lucrează acolo cu cianurile. Din această propagandă (care a recurs şi la alte elemente, vorbind despre numeroasele locuri de muncă şi despre viitorul prosper al zonei), a rezultat mai degrabă o împărţire a opiniei publice între susţinători fervenţi şi adversari ireductibili pe criterii emoţionale. Întrebarea fundamentală – în jurul căreia ar trebui să se adune argumentele pro şi contra – rămîne: Sîntem dispuşi, pentru a ne cîrpi sărăcia, să radem cîţiva munţi şi să suportăm, pe termen lung, consecinţele asupra mediului? Experţii care s-au pronunţat împotriva proiectului au dat un răspuns: preţul e prea mare. Statul român a bălmăjit-o pînă acum: n-a răspuns concret cu cît se aleg românii din aurul „lor“ (contractul fiind confidenţial) şi nu şi-a asumat răspunderea pentru ce ar urma să se întîmple dacă începe exploatarea. Acum, dacă Traian Băsescu a devenit preşedinte-lobbyst, la gradul de oportunism din aparatul de stat şi instituţii, se vor găsi destui care vor acţiona aşa cum presupun ei că i-ar plăcea şefului. În plus, exploatarea de la Roşia Montană a căpătat o aură de „proiect salvator al naţiei în vremuri de criză“. Or, nu e deloc aşa. E doar criză, nu e sfîrşitul lumii.

Altminteri, preşedintele are dreptate cînd vorbeşte despre „laşitatea oamenilor politici“. Dacă ne gîndim ce „performanţe“ are România în materie de pierdut şi tocat bani, mi s-ar părea un act de curaj ca decizia în legătură cu acest proiect să fie lăsată pe seama unei generaţii viitoare de politicieni, mai responsabili.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Imagini din mega-închisoarea din El Salvador, cu mii de deținuți dezbrăcați încătușați. „Au văzut exteriorul pentru ultima oară”
Imagini teribile cu deținuți aduși în gigantica închisoare din El Salvador (America Centrală) deschisă în 2023, publicate de autoritățile din această țară, au făcut, joi, înconjurul lumii.
image
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
O descoperire uriașă pentru Europa a fost făcută, recent. Compania minieră Rare Earths Norway a anunțat descoperirea celui mai mare zăcământ dovedit de pământuri rare din Europa continentală, situat la Fen Carbonatite Complex din sud-estul țării.
image
Cum a reacționat patronul unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul dejun şi au plecat fără să plătească
Şase studenţi aflaţi în Italia cu Erasmus s-au oprit la un bar din Bari şi au consumat un mic dejun bogat cu cafea, cornuri și nu mai puțin de 27 de beri. La final, nu s-au mai obosit să plătească nota de plată. „A fost doar o scăpare de câteva secunde și nu i-am mai văzut”, a spus patronul păgubit.

HIstoria.ro

image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.
image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.