Garry Kasparov al go-ului, învins de computer

Pămîntul s-a cutremurat a doua oară. După şah, şi go-ul, străvechiul joc chinezesc, are de sîmbătă un campion de silicon. DeepMind l-a bătut cu 4-1 pe marele maestru Lee Se-dol, 9 dan, așa cum în 1997 DeepBlue reușea să se impună în fața lui Garry Kasparov. Jocurile de logică şi strategie sînt acum clar şi ireversibil dominate de computere.

De pe vremea - şi aceea livrescă - a romanului “Meijin” al lui Yasunari Kawabata, niciun meci de go nu a stîrnit aşa un interes. S-au strîns săptămîna trecută la Seul jucători şi fani ai go-ului, dar şi celebrităţi din alte domenii, cum ar fi Eric Schmidt, şeful de la Google-Alphabet. S-au făcut pariuri şi s-au scris cronici în ziare din întreaga lume. S-a pus în joc cel mai mare premiu din istoria go-ului: un milion de dolari.

Sud-coreeanul Lee Se-dol, 33 de ani, e în culmea gloriei şi e din carne şi oase. A cîştigat toate titlurile posibile în go şi toate turneele semnificative. În romanul lui Kawabata, el ar fi venerabilul maestru în defensivă care, în faţa impetuozităţii şi nonconformismului tinereţii oponentului său, apără onoarea stilului de joc tradiţional. În realitate, el a avut un rol şi mai incitant pentru un eventual nou roman: să apere onoarea umanităţii.

Adversarul său, AlphaGo, are doi ani şi e din biţi şi cabluri. L-a cumpărat Google acum un an, prin subsidiara DeepMind. Părinţii săi umani l-au antrenat temeinic: i-au adus carne de om, în secret, în care a tras fără milă. Şi anume pe campionul european la go pe care computerul, într-un meci de care nimeni n-a ştiut pînă de curînd, l-a bătut cu 5-0. Totul după un plan de marketing bine gîndit, dar şi după un plan de luptă nemaîntîlnit: pentru ca AlphaGo să înveţe din partidele jucate. Şi aici e noutatea care face din meciul de la Seul unul dintre momentele de cotitură din istoria inteligenţei artificiale.

Da, e adevărat, go-ul este prea greu, prea complicat, prea intuitiv, prea uman pentru a fi jucat de computere. Cu o menţiune: de computerele din generaţia DeepBlue. Aşa se face că pînă acum, niciun computer nu s-a putut impune în faţa unui profesionist de go, în vreme ce în şah pînă și programele care pot fi descărcate pe telefonul mobil îl pot bate clar pe campionul mondial. În go, sînt multe variante de calculat (“mai multe decît numărul atomilor din univers”) spre deosebire de şah, unde computerul poate calcula tot, fiind vorba de un număr de variante de ordinul milioanelor. Şi de aceea creatorii lui AlphaGo au schimbat strategia: nu au mai încercat să facă jocul mai calculabil, ci computerul mai uman. AlphaGo se bazează pe tehnici de programare “umanizate”, de ultimă generaţie, numite “reţele neurale”. Este vorba de modele inspirate de sistemul nervos biologic, în care mesajele circulă în mai multe direcţii, şi prin care, explică specialiştii, este posibilă şi învăţarea din experienţă. Noua tehnologie e pe cale să schimbe tot peisajul în domeniul inteligenţei artificiale pentru că, de exemplu, le poate face pe computere să citească expresiile feţei sau scrisul de mînă, să distingă cuvintele dintr-o discuţie sau să conducă maşinile pe drumurile aglomerate.

Ce va urma? Programatorii spun că se gîndesc deja la următoarea victimă. Vor să cucerească, prin computerele lor, şi titlul de campioni la poker. Evident, în acest caz problema lor nu e să poată determina ce cărţi au ieşit din joc sau ce probabilităţi au de calculat, ci să ajute computerul să te citească dacă mergi la cacialma. De partea cealaltă, odată anunțul lansat, oamenii ar face bine să se pregătească și ei să ajungă să poată citi poker face-ul unui computer!

Iar în ce-i priveşte pe jucătorii de go, aceştia probabil că vor proceda ca şi şahiştii: în domeniul competiţional, vor expedia computerele în lumea lor. Sînt turnee de şah organizate exclusiv pentru computere şi care nu contează decît pentru orgoliul programatorilor. Iar în domeniul practic, şahiştii au subordonat computerele, cu care se pregătesc şi testează variante şi idei de joc. Şahul nu şi-a pierdut din atractivitate din cauza computerelor şi nu a murit din cauza remizelor aduse de jocul din ce în ce mai perfect. Computerul a fost trecut disciplinar şi definitiv pe post de antrenor, sau, în cazurile șahiștilor profesioniști, pe unul dintre posturile de antrenor, alături de psiholog sau preparatorul fizic.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.