Formule frivole ale americanizării

21 iunie 2011
Formule frivole ale americanizării jpeg

(Apărut în Dilema veche, nr. 433, 15-21 iunie, 2001)

Întotdeauna în epoca modernă a existat un model economic-cultural-comportamental care iradia peste tot în lumea Europei civilizate (şi nu numai!). În secolul al XIX-lea s-a impus mai mult decît altele modelul francez, al cărui prestigiu îl depăşea pe cel german sau englez. S-a impus peste tot de la revoluţia din 1789 şi, apoi, de la cea din 1848, prin forţa modelului politic şi cultural, economic. Era modelul erei liberaliste care a avut mare forţă de penetrare. La noi, cu siguranţă modelul francez a avut cîştig de cauză. De la paşoptişti încoace (paşoptiştii s-au şi format intelectual în Franţa revoluţionară şi liberalistă) şi aceştia s-au străduit să-l implanteze în ţările române. Şi au izbutit cel puţin la scara de sus a civilizaţiei, în sfera legislativă, a învăţămîntului, a organizării administrative, în moravuri şi îmbrăcăminte. Sigur că acest model apusean (îndeobşte francez) n-a putut rodi în structurile socio-economice, mai ales în lumea satului unde, deşi reprezenta 80-90% din populaţie, disparitatea scandaloasă în domeniul proprietăţii agrare continua să domine, iar moravurile, în această lume profundă, repet, zdrobitor majoritară, rămăseseră ca în vechime. Aici, tocmai aici, modelul adaptat nu putuse să se impună. Maiorescu, în 1868, contemplînd fenomenul, lansase fericita formulă a formelor fără fond. Marele critic emitea înainte de o judecată de valoare, una - amară - de realitate. Şi, totuşi, modelul adoptat (impus de altfel, de necesităţi sociologice incontestabile) a fost util, contribuind enorm la progresul civilizatoriu al ţării, mai tîrziu chiar junimiştii apărînd cuceririle sale, de pildă Constituţia din 1866 şi structurile învăţămîntului modern. Modelul francez "importat", cum tot l-au criticat vehement adepţii tradiţionalismului autohtonist osificat, a dat roade şi intrarea noastră în Europa, finalmente, a triumfat. Iniţiatorii paşoptişti, oamenii începutului de drum, moderni şi modernizatori, au avut dreptate. Ei n-au crezut necesar să inventeze, pentru modernizarea noastră, un model anume pentru buna raţiune că modelul era deja inventat, adoptîndu-l curajos şi, repet, sociologic necesar. E tocmai ceea ce au demonstrat ireproşabil, în anii douăzeci ai secolului pe care l-am încheiat, Lovinescu şi Zeletin, în cărţile lor capitale, Istoria civilizaţiei române moderne şi, respectiv, Burghezia română.

Azi, de cîteva decenii bune, pare a se fi impus modelul american. Forţa sa de iradiere a pătruns, destul de puternic, şi în ţările Europei de apus. Negreşit, la aceasta a contribuit şi contribuie enorm comunitatea regimului economico-politic liberalist. Desigur, ţările Europei de răsărit, în frunte cu fosta U.R.S.S., cu modelul lor economico-politic socialist, adică totalitar, a fost, pînă în 1989, imun la penetraţia modelului american. Dar, din 1990, încoace, tendinţele sale fireşti de expansiune au pătruns masiv şi în această zonă de est a Europei. Nu e aici locul să detaliez modalitatea şi proporţia expansiunii modelului american în aceste ţări reintrate în lumina civilizaţiei. Să notez, mai întîi, fenomenul rezistenţei efectiv organizate a ţărilor Europei de apus faţă de americanizarea socotită un pericol efectiv. Nu e vorba, desigur, de teama pătrunderii modelului economic al liberalismului capitalist american şi nici de cel politic. Aici, repet, funcţionează acelaşi model, încît nu se pune chestiunea concurenţei. Nu e însă mai puţin adevărat că structurile comunităţii Uniunii Europene sînt, cu deosebire, atente ca nu cumva capitalul american să nu-i cucerească piaţa economică, pătrunzînd aici. Bătălia e, pe acest plan, continuă şi agresivă, Uniunea Europeană găsind mijloace de apărare. Că, într-un domeniu sau altul, se mai înregistrează pătrunderea capitalului american, e adevărat. Dar, în general, aici vigilenţa e activă şi prevenitoare. Nu trebuie, desigur, ignorat fenomenul numit al mondializării şi al globalizării. Acesta este, incontestabil, o stare de fapt reală şi, probabil, inevitabilă. Dar, cu siguranţă, această stare de fapt e abia la începuturile ei şi cine ştie ce forme reale va căpăta la momentul potrivit. Deocamdată, se înregistrează, în lume, oricînd se organizează conferinţe care ar lua în discuţie aspecte ale mondializării şi ale globalizării, ample manifestaţii de protest. Lumea este, acum, în fazele de început ale proiectului, mult neliniştită şi activ potrivnică. E, fără îndoială, o reacţie de apărare. Dar cine ştie dacă mondializarea nu e un fenomen sociologic şi economic inevitabil. Şi, cine nu ştie, în proiectele mondializării, forţa modelului american ocupă poziţii prioritare. Deocamdată, şi la nivelul structurilor Uniunii Europene, sînt evidente reacţiile de neaderare şi de apărare. Însă, deocamdată aici, în Uniunea Europeană, sînt, pe primul plan, disensiunile interioare. Proiectele unificării politice ale Uniunii Europene şi ale monedei unice (euro) sînt obiect de controversă, între varianta Schroeder (care preconizează o Europă apuseană unificată şi organizată după modelul landurilor Germaniei Federale) şi cea a lui Lionel Jospin, care propune o unificare federală mai laxă, cu Constituţie unificată, e o deosebire foarte importantă, iar ideea monedei unice creează încă împotriviri serioase. În dispută e şi limba care va fi dominantă în viitoarele structuri ale Uniunii Europene, opţiunile cele mai importante mergînd spre egalitatea de tratament a tuturor ţărilor comunitare. Indiferent cînd şi cum se vor soluţiona aceste divergenţe acute şi deloc minore, e probabil că Uniunea Europeană unificată şi unificatoare îşi va păstra independenţa culturală, fiecare ţară conservîndu-şi cultura proprie şi venind cu aportul ei specific în ansamblul ce se va crea. Deocamdată, toate aceste ţări comunitare sînt perfect îngrijorate de pătrunderea limbii engleze (în forma ei americanizată), cu toate modalităţile ei în obiceiuri şi moravuri, cu cultura americanizată standard, de la filme, la restaurantele McDonald's. Şi se duce o efectivă bătălie împotriva lor, apărîndu-se propriile valori.

Fenomenul americanizării a pătruns, firesc, şi la noi. Unii, autohtonişti revitalizaţi, protestează, socotindu-l ca un pericol la adresa specificităţii naţionale. Nu aceste reacţii retrograd autohtoniste trebuie să ne îngrijoreze. Ele sînt o continuare a stărilor de spirit neaoşiste, prelungiri din interbelic şi din deceniile comuniste. Îngrijorarea - reală - vine din altă parte. Şi ea este întristătoare cu totul. De fapt, la noi se constată că lucrurile, pe plan socio-economic, înainte de toate, sînt atît de vitrege încît pun efectiv în pericol şi integrarea în structurile europene şi atlantice şi cele ale americanizării. Sîntem, în România, din păcate, mult retardaţi, încît ne aflăm cu totul departe de pericolul americanizării şi globalizării de care se tem, cu dreptate, cei din apusul Europei. Făcînd abstracţie, o clipă, de realitatea oraşului industrial şi aceasta, din păcate, înapoiată, ceea ce ne trage în jos, grav şi periculos, este situaţia din agricultură. Să amintesc mai întîi că şi azi locuieşte la sate încă 45% din populaţia ţării. Iar 35,5% din populaţia activă a ţării e ocupată cu agricultura. Să adaug imediat că acest indicator este, azi, în lume, esenţial pentru evaluarea gradului de civilizaţie al unei ţări. În S.U.A. (care, slavă Domnului, are o producţie agricolă extraordinară), în agricultură este ocupată numai 3% din populaţia activă. Iar în ţările Uniunii Europene numai între 5-8% din populaţia activă este ocupată în agricultură. Astfel de procentaje aflăm şi la unele ţări vecine foste socialiste. Dar, în plus, atîrnă catastrofal şi dimensiunea proprietăţii agricole. Astăzi, din păcate, suprafaţa medie a proprietăţilor agricole este de 2,5 ha. Şi e lucrată primitiv, cu vaci şi cai, ţăranii neavînd tractoare şi alte maşini agricole. Or, încă în 1940, Virgil Madgearu, în celebra sa carte Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial, aprecia că o gospodărie de 3 ha nu poate trăi independent, fiind nevoită, pentru a supravieţui, să apeleze la venituri anexe sau să vîndă din substanţa exploatării. Iar, azi, repet, media suprafeţei unei gospodării este - îngrozitor - de numai 2,5 ha. Această îngrijorătoare structură a suprafeţei agricole arabile în România este rezultatul legii împroprietăririi din 1990 şi, de ce aş ascunde, a prea rapidei desfiinţări a cooperativelor agricole, în timp ce ungurii şi cehii le-au menţinut, desigur sub forma cooperaţiei unor proprietari de pămînt. Şi cît s-a părăduit, la noi, iresponsabil, prin desfiinţarea acelor cooperative agricole, de la instalaţiile de irigat, la atelaje, grădini de zarzavat, fineţe, aşezăminte zootehnice! Dar, în ciuda acestei realităţi împovărătoare, viaţa ţărănească nu mai păstrează, în ciuda iluziilor autohtoniştilor, nimic din civilizaţia ei de altădată. Practic, România, se află, în domeniul agriculturii - are dreptate prietenul meu Mircea Iorgulescu - încă în plin secol al XIX-lea. Şi cu o astfel de stare de fapt (un handicap cine ştie cînd şi cum recuperabil) ne punem, spăimoşi, problema pericolului americanizării structurilor româneşti! Să recunoaştem oneşti că sîntem la distanţe astrale de acest pericol, care nu are cum şi de ce să ne ameninţe. Din păcate, au pătruns şi la noi aspectele de suprafaţă ale acestui fenomen, care e drept să ne îngrijoreze foarte. A pătruns moda filmelor proaste, serial fabricate, golite de artă, aglomerate cu crime, violenţe şi vulgaritate cu totul scandaloasă. Şi talk-shourile nesfîrşite, cu competenţe omnisciente, joase spectacole de varietăţi şi seriale efectiv dăunătoare şi, mai presus de toate, a molimei dependenţei totale de televiziune, consumatoare vorace a timpului de lectură. Împotriva acestei invazii de americanizare trebuie să veghem, apărîndu-ne. Asta dacă, acum, se mai poate lupta cu succes împotriva acestui flagel care a cuprins nesăţios, în raza sa de acţiune, totul şi toate. Mi-e teamă tare că ne-am trezit, pentru acest nobil scop, prea tîrziu. Chiar chemarea efectiv provocatoare a Tîrgului de Carte de la Bucureşti din anul acesta: "Înapoi la lectură". Mai putem oare spera, acum, în 2001, cînd americanizarea de suprafaţă (formele ei frivol periculoase) ne-au împresurat copleşitor, că lumea (cu deosebire tineretul studios măcar) se va reîntoarce spre lectură? Am toate motivele să mă îndoiesc.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.