Formule frivole ale americaniz─ârii

21 iunie 2011
Formule frivole ale americaniz─ârii jpeg

(Apărut în Dilema veche, nr. 433, 15-21 iunie, 2001)

├Äntotdeauna ├«n epoca modern─â a existat un model economic-cultural-comportamental care iradia peste tot ├«n lumea Europei civilizate (┼či nu numai!). ├Än secolul al XIX-lea s-a impus mai mult dec├«t altele modelul francez, al c─ârui prestigiu ├«l dep─â┼čea pe cel german sau englez. S-a impus peste tot de la revolu┼úia din 1789 ┼či, apoi, de la cea din 1848, prin for┼úa modelului politic ┼či cultural, economic. Era modelul erei liberaliste care a avut mare for┼ú─â de penetrare. La noi, cu siguran┼ú─â modelul francez a avut c├«┼čtig de cauz─â. De la pa┼čopti┼čti ├«ncoace (pa┼čopti┼čtii s-au ┼či format intelectual ├«n Fran┼úa revolu┼úionar─â ┼či liberalist─â) ┼či ace┼čtia s-au str─âduit s─â-l implanteze ├«n ┼ú─ârile rom├óne. ┼×i au izbutit cel pu┼úin la scara de sus a civiliza┼úiei, ├«n sfera legislativ─â, a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, a organiz─ârii administrative, ├«n moravuri ┼či ├«mbr─âc─âminte. Sigur c─â acest model apusean (├«ndeob┼čte francez) n-a putut rodi ├«n structurile socio-economice, mai ales ├«n lumea satului unde, de┼či reprezenta 80-90% din popula┼úie, disparitatea scandaloas─â ├«n domeniul propriet─â┼úii agrare continua s─â domine, iar moravurile, ├«n aceast─â lume profund─â, repet, zdrobitor majoritar─â, r─âm─âseser─â ca ├«n vechime. Aici, tocmai aici, modelul adaptat nu putuse s─â se impun─â. Maiorescu, ├«n 1868, contempl├«nd fenomenul, lansase fericita formul─â a formelor f─âr─â fond. Marele critic emitea ├«nainte de o judecat─â de valoare, una - amar─â - de realitate. ┼×i, totu┼či, modelul adoptat (impus de altfel, de necesit─â┼úi sociologice incontestabile) a fost util, contribuind enorm la progresul civilizatoriu al ┼ú─ârii, mai t├«rziu chiar junimi┼čtii ap─âr├«nd cuceririle sale, de pild─â Constitu┼úia din 1866 ┼či structurile ├«nv─â┼ú─âm├«ntului modern. Modelul francez "importat", cum tot l-au criticat vehement adep┼úii tradi┼úionalismului autohtonist osificat, a dat roade ┼či intrarea noastr─â ├«n Europa, finalmente, a triumfat. Ini┼úiatorii pa┼čopti┼čti, oamenii ├«nceputului de drum, moderni ┼či modernizatori, au avut dreptate. Ei n-au crezut necesar s─â inventeze, pentru modernizarea noastr─â, un model anume pentru buna ra┼úiune c─â modelul era deja inventat, adopt├«ndu-l curajos ┼či, repet, sociologic necesar. E tocmai ceea ce au demonstrat irepro┼čabil, ├«n anii dou─âzeci ai secolului pe care l-am ├«ncheiat, Lovinescu ┼či Zeletin, ├«n c─âr┼úile lor capitale, Istoria civiliza┼úiei rom├óne moderne ┼či, respectiv, Burghezia rom├ón─â.

Azi, de c├«teva decenii bune, pare a se fi impus modelul american. For┼úa sa de iradiere a p─âtruns, destul de puternic, ┼či ├«n ┼ú─ârile Europei de apus. Negre┼čit, la aceasta a contribuit ┼či contribuie enorm comunitatea regimului economico-politic liberalist. Desigur, ┼ú─ârile Europei de r─âs─ârit, ├«n frunte cu fosta U.R.S.S., cu modelul lor economico-politic socialist, adic─â totalitar, a fost, p├«n─â ├«n 1989, imun la penetra┼úia modelului american. Dar, din 1990, ├«ncoace, tendin┼úele sale fire┼čti de expansiune au p─âtruns masiv ┼či ├«n aceast─â zon─â de est a Europei. Nu e aici locul s─â detaliez modalitatea ┼či propor┼úia expansiunii modelului american ├«n aceste ┼ú─âri reintrate ├«n lumina civiliza┼úiei. S─â notez, mai ├«nt├«i, fenomenul rezisten┼úei efectiv organizate a ┼ú─ârilor Europei de apus fa┼ú─â de americanizarea socotit─â un pericol efectiv. Nu e vorba, desigur, de teama p─âtrunderii modelului economic al liberalismului capitalist american ┼či nici de cel politic. Aici, repet, func┼úioneaz─â acela┼či model, ├«nc├«t nu se pune chestiunea concuren┼úei. Nu e ├«ns─â mai pu┼úin adev─ârat c─â structurile comunit─â┼úii Uniunii Europene s├«nt, cu deosebire, atente ca nu cumva capitalul american s─â nu-i cucereasc─â pia┼úa economic─â, p─âtrunz├«nd aici. B─ât─âlia e, pe acest plan, continu─â ┼či agresiv─â, Uniunea European─â g─âsind mijloace de ap─ârare. C─â, ├«ntr-un domeniu sau altul, se mai ├«nregistreaz─â p─âtrunderea capitalului american, e adev─ârat. Dar, ├«n general, aici vigilen┼úa e activ─â ┼či prevenitoare. Nu trebuie, desigur, ignorat fenomenul numit al mondializ─ârii ┼či al globaliz─ârii. Acesta este, incontestabil, o stare de fapt real─â ┼či, probabil, inevitabil─â. Dar, cu siguran┼ú─â, aceast─â stare de fapt e abia la ├«nceputurile ei ┼či cine ┼čtie ce forme reale va c─âp─âta la momentul potrivit. Deocamdat─â, se ├«nregistreaz─â, ├«n lume, oric├«nd se organizeaz─â conferin┼úe care ar lua ├«n discu┼úie aspecte ale mondializ─ârii ┼či ale globaliz─ârii, ample manifesta┼úii de protest. Lumea este, acum, ├«n fazele de ├«nceput ale proiectului, mult nelini┼čtit─â ┼či activ potrivnic─â. E, f─âr─â ├«ndoial─â, o reac┼úie de ap─ârare. Dar cine ┼čtie dac─â mondializarea nu e un fenomen sociologic ┼či economic inevitabil. ┼×i, cine nu ┼čtie, ├«n proiectele mondializ─ârii, for┼úa modelului american ocup─â pozi┼úii prioritare. Deocamdat─â, ┼či la nivelul structurilor Uniunii Europene, s├«nt evidente reac┼úiile de neaderare ┼či de ap─ârare. ├Äns─â, deocamdat─â aici, ├«n Uniunea European─â, s├«nt, pe primul plan, disensiunile interioare. Proiectele unific─ârii politice ale Uniunii Europene ┼či ale monedei unice (euro) s├«nt obiect de controvers─â, ├«ntre varianta Schroeder (care preconizeaz─â o Europ─â apusean─â unificat─â ┼či organizat─â dup─â modelul landurilor Germaniei Federale) ┼či cea a lui Lionel Jospin, care propune o unificare federal─â mai lax─â, cu Constitu┼úie unificat─â, e o deosebire foarte important─â, iar ideea monedei unice creeaz─â ├«nc─â ├«mpotriviri serioase. ├Än disput─â e ┼či limba care va fi dominant─â ├«n viitoarele structuri ale Uniunii Europene, op┼úiunile cele mai importante merg├«nd spre egalitatea de tratament a tuturor ┼ú─ârilor comunitare. Indiferent c├«nd ┼či cum se vor solu┼úiona aceste divergen┼úe acute ┼či deloc minore, e probabil c─â Uniunea European─â unificat─â ┼či unificatoare ├«┼či va p─âstra independen┼úa cultural─â, fiecare ┼úar─â conserv├«ndu-┼či cultura proprie ┼či venind cu aportul ei specific ├«n ansamblul ce se va crea. Deocamdat─â, toate aceste ┼ú─âri comunitare s├«nt perfect ├«ngrijorate de p─âtrunderea limbii engleze (├«n forma ei americanizat─â), cu toate modalit─â┼úile ei ├«n obiceiuri ┼či moravuri, cu cultura americanizat─â standard, de la filme, la restaurantele McDonald's. ┼×i se duce o efectiv─â b─ât─âlie ├«mpotriva lor, ap─âr├«ndu-se propriile valori.

Fenomenul americaniz─ârii a p─âtruns, firesc, ┼či la noi. Unii, autohtoni┼čti revitaliza┼úi, protesteaz─â, socotindu-l ca un pericol la adresa specificit─â┼úii na┼úionale. Nu aceste reac┼úii retrograd autohtoniste trebuie s─â ne ├«ngrijoreze. Ele s├«nt o continuare a st─ârilor de spirit neao┼čiste, prelungiri din interbelic ┼či din deceniile comuniste. ├Ängrijorarea - real─â - vine din alt─â parte. ┼×i ea este ├«ntrist─âtoare cu totul. De fapt, la noi se constat─â c─â lucrurile, pe plan socio-economic, ├«nainte de toate, s├«nt at├«t de vitrege ├«nc├«t pun efectiv ├«n pericol ┼či integrarea ├«n structurile europene ┼či atlantice ┼či cele ale americaniz─ârii. S├«ntem, ├«n Rom├ónia, din p─âcate, mult retarda┼úi, ├«nc├«t ne afl─âm cu totul departe de pericolul americaniz─ârii ┼či globaliz─ârii de care se tem, cu dreptate, cei din apusul Europei. F─âc├«nd abstrac┼úie, o clip─â, de realitatea ora┼čului industrial ┼či aceasta, din p─âcate, ├«napoiat─â, ceea ce ne trage ├«n jos, grav ┼či periculos, este situa┼úia din agricultur─â. S─â amintesc mai ├«nt├«i c─â ┼či azi locuie┼čte la sate ├«nc─â 45% din popula┼úia ┼ú─ârii. Iar 35,5% din popula┼úia activ─â a ┼ú─ârii e ocupat─â cu agricultura. S─â adaug imediat c─â acest indicator este, azi, ├«n lume, esen┼úial pentru evaluarea gradului de civiliza┼úie al unei ┼ú─âri. ├Än S.U.A. (care, slav─â Domnului, are o produc┼úie agricol─â extraordinar─â), ├«n agricultur─â este ocupat─â numai 3% din popula┼úia activ─â. Iar ├«n ┼ú─ârile Uniunii Europene numai ├«ntre 5-8% din popula┼úia activ─â este ocupat─â ├«n agricultur─â. Astfel de procentaje afl─âm ┼či la unele ┼ú─âri vecine foste socialiste. Dar, ├«n plus, at├«rn─â catastrofal ┼či dimensiunea propriet─â┼úii agricole. Ast─âzi, din p─âcate, suprafa┼úa medie a propriet─â┼úilor agricole este de 2,5 ha. ┼×i e lucrat─â primitiv, cu vaci ┼či cai, ┼ú─âranii neav├«nd tractoare ┼či alte ma┼čini agricole. Or, ├«nc─â ├«n 1940, Virgil Madgearu, ├«n celebra sa carte Evolu┼úia economiei rom├óne┼čti dup─â r─âzboiul mondial, aprecia c─â o gospod─ârie de 3 ha nu poate tr─âi independent, fiind nevoit─â, pentru a supravie┼úui, s─â apeleze la venituri anexe sau s─â v├«nd─â din substan┼úa exploat─ârii. Iar, azi, repet, media suprafe┼úei unei gospod─ârii este - ├«ngrozitor - de numai 2,5 ha. Aceast─â ├«ngrijor─âtoare structur─â a suprafe┼úei agricole arabile ├«n Rom├ónia este rezultatul legii ├«mpropriet─âririi din 1990 ┼či, de ce a┼č ascunde, a prea rapidei desfiin┼ú─âri a cooperativelor agricole, ├«n timp ce ungurii ┼či cehii le-au men┼úinut, desigur sub forma coopera┼úiei unor proprietari de p─âm├«nt. ┼×i c├«t s-a p─âr─âduit, la noi, iresponsabil, prin desfiin┼úarea acelor cooperative agricole, de la instala┼úiile de irigat, la atelaje, gr─âdini de zarzavat, fine┼úe, a┼čez─âminte zootehnice! Dar, ├«n ciuda acestei realit─â┼úi ├«mpov─âr─âtoare, via┼úa ┼ú─âr─âneasc─â nu mai p─âstreaz─â, ├«n ciuda iluziilor autohtoni┼čtilor, nimic din civiliza┼úia ei de alt─âdat─â. Practic, Rom├ónia, se afl─â, ├«n domeniul agriculturii - are dreptate prietenul meu Mircea Iorgulescu - ├«nc─â ├«n plin secol al XIX-lea. ┼×i cu o astfel de stare de fapt (un handicap cine ┼čtie c├«nd ┼či cum recuperabil) ne punem, sp─âimo┼či, problema pericolului americaniz─ârii structurilor rom├óne┼čti! S─â recunoa┼čtem one┼čti c─â s├«ntem la distan┼úe astrale de acest pericol, care nu are cum ┼či de ce s─â ne amenin┼úe. Din p─âcate, au p─âtruns ┼či la noi aspectele de suprafa┼ú─â ale acestui fenomen, care e drept s─â ne ├«ngrijoreze foarte. A p─âtruns moda filmelor proaste, serial fabricate, golite de art─â, aglomerate cu crime, violen┼úe ┼či vulgaritate cu totul scandaloas─â. ┼×i talk-shourile nesf├«r┼čite, cu competen┼úe omnisciente, joase spectacole de variet─â┼úi ┼či seriale efectiv d─âun─âtoare ┼či, mai presus de toate, a molimei dependen┼úei totale de televiziune, consumatoare vorace a timpului de lectur─â. ├Ämpotriva acestei invazii de americanizare trebuie s─â veghem, ap─âr├«ndu-ne. Asta dac─â, acum, se mai poate lupta cu succes ├«mpotriva acestui flagel care a cuprins nes─â┼úios, ├«n raza sa de ac┼úiune, totul ┼či toate. Mi-e team─â tare c─â ne-am trezit, pentru acest nobil scop, prea t├«rziu. Chiar chemarea efectiv provocatoare a T├«rgului de Carte de la Bucure┼čti din anul acesta: "├Änapoi la lectur─â". Mai putem oare spera, acum, ├«n 2001, c├«nd americanizarea de suprafa┼ú─â (formele ei frivol periculoase) ne-au ├«mpresurat cople┼čitor, c─â lumea (cu deosebire tineretul studios m─âcar) se va re├«ntoarce spre lectur─â? Am toate motivele s─â m─â ├«ndoiesc.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.