De la patriotism la naţionalism antidemocratic

30 ianuarie 2012
Bucure┼čtiul de alt─âdat─â jpeg

Aparut în Dilema, nr.364, 4 februarie 2000, în dosarul "Naţionalismul cel de toate zilele"

Secolul al XIX-lea este secolul na┼úionalit─â┼úilor. De fapt, dup─â defini┼úia lui Gellner, na┼úiunea e o crea┼úie specific─â a perioadei industriale. Dar, cum ├«ntreg procesul de constituire a Rom├óniei s-a creat - vorba lui Lovinescu - prin imita┼úie din afar─â, ┼či acest segment e, la origine, un ├«mprumut. Fapt este c─â, la mijlocul celui de al XIX-lea secol, pa┼čopti┼čtii, cei care aduc din afar─â ├«ntreaga ideologie a modernit─â┼úii, transport─â cu sine, din str─âin─âtate (mai ales Fran┼úa), unde ├«┼či f─âcuser─â studiile, ideea de na┼úiune. Ace┼čtia, pa┼čopti┼čtii, caut─â ┼či g─âsesc elemente identitare specifice, le propun ┼či le proclam─â, cre├«nd o nou─â ideologie. E cea na┼úional─â sau, cum ├«i spuneau ei, na┼úionalist─â. Aceasta e un alt nume pentru ideea de patriotism, pe care ┼čtiu s─â o propage ├«n mediile intelectuale, totdeauna elitare ├«n materie de ideologie. ┼×i, treptat, ideea ├«┼či face loc ┼či se impune, prin argumente ┼či studii de etnologie ┼či de folclor, prin evocarea unor personalit─â┼úi simbolice din trecutul na┼úional (vezi studiul lui N. B─âlcescu despre Mihai Viteazul - "Istoria lui Mihai Voievod Viteazul"). De ad─âugat faptul c─â acest tip de na┼úionalism (patriotism) se conciliaz─â bine (caz rar) cu ideea de democra┼úie. Na┼úionalismul lor e auroral ┼či ├«n Proclama┼úia de la Islaz a revolu┼úionarilor munteni (o prim─â tentativ─â constitu┼úional─â) ca ┼či ├«n Dorin┼úele partidei moldovene (redactat─â de Kog─âlniceanu) se prevede necesitatea ├«mp─âm├«ntenirii (├«ncet─â┼úenirii) evreilor, ca ┼či solu┼úionarea problemei ┼ú─âr─âne┼čti prin ├«mpropriet─ârire. Na┼úionalismul (patriotismul) acesta de ├«nceput n-avea nimic resentimentar ┼čovin.

Dar, destul de repede, ├«n trei-patru decenii, ini┼úialul spirit identitar na┼úional cump─ânit cap─ât─â ├«nf─â┼úi┼č─âri extremiste ┼či o ap─âsat─â tr─âs─âtur─â xenofob─â. Dovad─â e, printre altele, faptul c─â ├«n 1866, cu prilejul discut─ârii ├«n parlament a Constitu┼úiei se organizeaz─â, la Bucure┼čti ┼či la Ia┼či, grupuri de presiune (la Ia┼či "Frac┼úiunea liber─â ┼či independent─â" condus─â de N. Ionescu, la Bucure┼čti, cercul lui Cezar Bolliac din jurul ziarului Buciumul) care se opun cu ├«nd├«rjire propunerii ini┼úiatorilor Constitu┼úiei de a fi ├«ncet─â┼úeni┼úi evreii, izbutind s─â ob┼úin─â acel vestit articol al 7-lea prin care se stabile┼čte c─â numai str─âinii de rit cre┼čtin pot accede la c─âp─âtarea cet─â┼úeniei rom├óne. ┼×i, mai t├«rziu, ├«n 1879, faptul se repet─â, ideologia na┼úionalist xenofob─â izbutind s─â resping─â propunerile de ├«ncet─â┼úenire a evreilor avansate de Conferin┼úa de pace de la Berlin. Ce-i drept, s-a abrogat ideea discriminatorie a articolului 7 al Constitu┼úiei din 1866 care elimina, ab ovo pe evrei. Dar stabilindu-se c─â accesul lor la formalit─â┼úile ├«mp─âm├«ntenirii se face numai prin cereri individuale care trebuiau discutate ┼či aprobate de fiecare dintre cele dou─â Camere ale corpului legiuitor, practic ne st─âvilea posibilitatea transform─ârii ├«n act a acestei stipula┼úii. ┼×i, edificator ├«n acest sens, e faptul c─â din 1879 p├«n─â ├«n 1914 au izbutit s─â ob┼úin─â cet─â┼úenia rom├ón─â 2000 de evrei, ├«n care vreme au trebuit s─â p─âr─âseasc─â ┼úara, fie prin expulzare, fie prin refuzul ├«ncet─â┼úenirii, savan┼úi precum Moses Gaster, H. Tiktin, L. ┼×─âineanu. Acest nou tip de na┼úionalism (care nu aminte┼čte de cel ini┼úial dec├«t prin denomina┼úie) nu mai e deloc democratic ┼či progresist. Dimpotriv─â, nu e numai ┼čovin xenofob, dar ┼či cu t├«mpla ├«n Evul Mediu, extaziind paseismul ┼či ├«mpotrivindu-se m─âsurilor emergente ale liberalismului ┼či ale liberalilor ca partid care promova legiuiri menite s─â implanteze, la noi, condi┼úiile modernit─â┼úii, prin crearea unei civiliza┼úii de tip industrial. Expresia de frunte al acestui tip de na┼úionalism retrograd este, din p─âcate, poetul M. Eminescu, gazetar, din 1877, la organul Partidului Conservator, Timpul.

┼×i e cu deosebire semnificativ c─â imediat dup─â ├«nceputul veacului al XX-lea, c├«nd A. C. Cuza ┼či N. Iorga pun, ├«n 1910, bazele Partidului Na┼úionalist-Democrat, ei propun o ideologie profund nedemocratic─â, antisemit─â ┼či ┼čovin xenofob─â. De altfel, apari┼úia noului partid a fost precedat─â de atmosfera s─âm─ân─âtorismului (1901-1909), cu ideologia sa ap─âsat na┼úionalist─â ┼či antidemocratic modernizatoare privind evolu┼úia ┼ú─ârii. Acest tip de na┼úionalism antidemocratic extazia exclusiv lumea rural─â ├«napoiat─â ┼či ├«nlocuia disparitatea social─â de aici cu o idilic─â conciliere dintre ┼ú─âran ┼či bunul boier. Ora┼čul, cu ├«ndeletnicirile sale modern industriale n─âsc├«nde, era blamat cu asprime, consider├«ndu-se c─â specificitatea identitar─â o constituie numai lumea de la ┼úar─â, iar pa┼čoptismul ┼či pa┼čopti┼čtii erau stigmatiza┼úi pentru c─â au propus, la noi, ├«nnoirea dup─â model apusean (deci nespecific, deci nerom├ónesc). Lu─ârile de atitudine publice, prin studii ┼či conferin┼úe, ale lui N. Iorga, ├«n perioada 1904-1906 c├«nd a pus temeliile ideologiei s─âm─ân─âtoriste s├«nt clare expresii ale acestui Weltanschauung retrograd. Nu e deloc o ├«nt├«mplare c─â, atunci, ├«n perioada de dominare a s─âm─ân─âtorismului, un frunta┼č al acestui curent (o vreme chiar redactor ┼či redactor-┼čef al revistei S─âm─ân─âtorul), Ion Scurtu, descoper─â publicistica eminescian─â (la vremea apari┼úiei ei, cam necitit─â), o editeaz─â ├«n 1905, ┼či o readuce ├«n dezbaterile noii perioade. Dup─â cum e explicabil faptul c─â A. C. Cuza face s─â apar─â, ├«n 1914, o edi┼úie de Opere complete ├«n prefa┼úa c─âreia st─âruia asupra ├«nsemn─ât─â┼úii publicisticii sale. Marele poet, prin opera sa simbolic─â, era, acum, descoperit ┼či utilizat cu deosebire pentru publicistica sa de prin 1878-1883, f─âc├«ndu-se referiri valorificatoare ┼či la poema Doina . Ideologia politic─â eminescian─â era transformat─â ├«ntr-un tezaur simbolic de ├«nalt─â ┼úinut─â ┼či folosit─â ca aliat ├«n scopuri na┼úionalist xenofobe ┼či retrograde, opuse moderniz─ârii ┼či modernit─â┼úii.

Na┼úionalismul acesta antebelic (├«naintea primului r─âzboi mondial), s─â precizez ├«nc─â o dat─â, era de acum prin fizionomia sa specific─â, xenofob ┼či antidemocratic.

├Änc─â ├«n perioada r─âzboiului prim mondial, Iorga, refugiat la Ia┼či, se desparte de A. C. Cuza, ├«njgheb├«ndu-┼či o grupare a sa. Cuza, antisemit maniacal, idee care epuiza, de fapt, ideologia sa, r─âm├«ne singur pe pozi┼úie. Fericita dezlegare a faptelor politice, c├«nd se ├«nf─âptuie┼čte Rom├ónia Mare, dar Conferin┼úa de la Versailles (mai ├«nainte prin st─âruin┼úele Germaniei wilhelmiene, care ├«i impune aceasta lui Al. Marghiloman la ├«ncheierea efemerului s─âu tratat al p─âcii de la Bucure┼čti) decide ├«ncet─â┼úenirea ├«n mas─â a evreilor. ┼×i prin provinciile alipite, Rom├ónia Mare avea, ├«n 1930, la recens─âm├«ntul general al popula┼úiei, 756.930 evrei, reprezent├«nd 4,2% din structura popula┼úiei. A. C. Cuza ├«┼či constituie o grupare politic─â a sa, Liga Ap─âr─ârii Na┼úional Cre┼čtine, cu o ideologie xenofob antisemit─â, care se opune, inutil ┼či ineficient, ├«ncet─â┼úenirii evreilor ├«n urma deciziei Conferin┼úei de pace de la Paris, care ob┼úinuse ┼či recunoa┼čterea unui statut al minorit─â┼úilor. Liderul tineretului, ├«n LANC, devine Corneliu Zelea Codreanu. Repede, ideologia resentimentar antisemit─â cucere┼čte teren. ├Än decembrie 1922, prin greve studen┼úe┼čti ├«n centrele universitare, se promoveaz─â ideea lui numerus clausus pentru studen┼úii evrei, ciom─âgi┼úi, p├«n─â una alta, de unii colegi rom├óni. N. Iorga, fostul aliat al lui A. C. Cuza, condamn─â aceste manifest─âri, pe care le consider─â huliganice ┼či, ├«n semn de protest, demisioneaz─â din demnitatea de rector al Universit─â┼úii din Bucure┼čti. Dar marile partide se str─âduie s─â foloseasc─â, ├«n interes politicianist diversionist, na┼úionalismul mi┼čc─ârilor studen┼úe┼čti, r─âmase cunoscute sub denumirea de "genera┼úia" de la "22". Din nervurile acestei mi┼čc─âri studen┼úe┼čti din 1922-1923 se vor recruta conduc─âtorii mi┼čc─ârii legionare care, sub denumirea de "Legiunea Arhanghelului Mihail", se ├«ntemeiaz─â ├«n iunie 1927. ┼×eful acestei grup─âri (denumit C─âpitan) este Corneliu Zelea Codreanu, cel care ├«n 1924 ├«l ucisese pe prefectul poli┼úiei din Ia┼či, Constantin Manciu, iar un alt lider al noii grup─âri politice, Ion Mo┼úa, comisese o tentativ─â de asasinat. ┼×i culmea este c─â am├«ndoi ace┼čti asasini s├«nt achita┼úi cu brio de Curtea de juri, fiind socoti┼úi ├«n legitim─â ap─ârare. Aceast─â solidarizare a justi┼úiei cu asasini politici demonstra existen┼úa unui curent de opinie filona┼úionalist. Marile partide politice, PNL, PN┼ó (din 1926) erau, negre┼čit, democratice, ┼úintind s─â adopte m─âsuri pentru st─âvilirea ascensiunii mi┼čc─ârii legionare, inclusiv p├«n─â la interzicerea ei (cum a f─âcut, ├«n 1931, guvernul Iorga - Argetoianu, ├«n 1932, PN┼ó ┼či ├«n decembrie 1933, guvernul liberal condus de I. G. Duca). Ceea ce a creat condi┼úii pentru fortificarea mi┼čc─ârii legionare, au fost criza economic─â mondial─â (care a lovit puternic ┼či ┼úara noastr─â), existen┼úa Italiei fasciste ┼či, din 1933, a Germaniei hitleriste. Legionarismul cre┼čte, ca num─âr de aderen┼úi, de la 60.000 la sf├«r┼čitul lui 1930, la 28.000 ├«n decembrie 1933, la 34.000 ├«n mai 1935, la 96.000 ├«n ianuarie 1937 ┼či la 272.000 membri ├«n decembrie 1937, ajung├«nd, la alegerile din decembrie 1937, s─â recolteze 15,58% din voturile exprimate, devenind al treilea mare partid al ┼ú─ârii. Iar ideologia legionar─â era profund na┼úionalist xenofob─â, antidemocratic─â, cultiv├«nd totalitarismul, anticapitalismul ┼či asasinatul ca mijloc de a-┼či face dreptate. E semnificativ─â asasinarea, ├«ntre decembrie 1933 ┼či 1939, a doi prim-mini┼čtri ├«n func┼úiune (I. G. Duca ┼či Armand C─âlinescu) ┼či a dizidentului Mihail Stelescu. Apoi, ├«n 1940, a doi al┼úi fo┼čti prim-mini┼čtri, N. Iorga ┼či Gh. Arge┼čeanu ┼či a altor 64 de demnitari, printre care destui fo┼čti mini┼čtri. Aceast─â grupare politic─â na┼úionalist─â ┼či-a recrutat aderen┼úii printre tinerii studio┼či (elevi ┼či studen┼úi), dar ┼či printre ┼ú─ârani ┼či muncitori sau printre reprezentan┼úii micii burghezii or─â┼čene┼čti (a┼ča se explic─â faptul c─â la alegerile din decembrie 1937 ob┼úinuser─â 478.378 de voturi). Folosind ┼či mistica ortodoxist─â, ┼či-au constituit o doctrin─â a specificit─â┼úii na┼úionale ruralizant─â anti-or─â┼čeneasc─â ┼či anticapitalist─â, xenofob-┼čovin─â, ce extazia cultul for┼úei ┼či al mor┼úii socotite eroice, al asasinatului ca mijloc de pedepsire a adversarilor. De┼či respins─â de for┼úele democratice, legionarismul, cum am v─âzut, ┼či-a putut cuceri aderen┼úi. Paralel, a activat, ca exponent al na┼úionalismului antidemocratic ┼či xenofob, Partidul Na┼úional Cre┼čtin (creat ├«n 1935), condus de Octavian Goga ┼či A. C. Cuza, care a ┼či guvernat ┼úara 44 de zile din 29 decembrie 1937 la 10 februarie 1938, adopt├«nd prima lege de discriminare rasial─â a evreilor, priv├«nd o treime dintre ei de dreptul la cet─â┼úenie rom├ón─â. Dac─â mai ad─âug─âm ┼či Frontul Rom├ónesc, creat ├«n 1935 de Al. Vaida-Voevod, pentru care a fost exclus din PN┼ó ┼či acest partid cu o doctrin─â na┼úionalist─â, c─âp─ât─âm imaginea, bine fortificat─â, a na┼úionalismului interbelic. La care trebuie ad─âugat ortodoxismul lui Nichifor Crainic, cu gazetele sale p─âtima┼č na┼úionaliste Calendarul ┼či Sfarm─â Piatr─â ┼či ziarul puternic xenofob Porunca Vremii al lui Ilie R─âdulescu-L─âpt─ârie. ┼×i lucrurile nu s-au oprit aici. Pentru c─â, ├«n deceniile dictaturii, comunismul a luat, de la jum─âtatea anilor ┼čaizeci, ├«nf─â┼úi┼čare puternic na┼úionalist─â iar, ast─âzi, dup─â 1990, o grupare ca Partidul Rom├ónia Mare promoveaz─â o politic─â pronun┼úat ┼či provocator na┼úionalist─â ┼či antioccidental─â. ┼×i nu e singurul partid, din p─âcate, care practic─â acest tip de discurs na┼úionalist ┼či antioccidental.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.