De la civiliza╚Ťia Gutenberg la cea a lui Marconi

5 mai 2010
De la civiliza╚Ťia Gutenberg la cea a lui Marconi jpeg

(Apărut în Dilema, nr. 272, 17 - 23 aprilie 1998, tema numărului: INTERNETionala)
 
Civiliza┼úia Gutenberg (ca s─â folosesc expresia lui Mac Luhan), inaugurat─â ├«n anul 1500, ┼či-a ar─âtat, de atunci, imensele foloase. Sigur c─â progresia aceasta a cunoscut diferite perioade, ultimul secol ├«nregistr├«nd, la acest capitol, o efectiv─â explozie, cu consecin┼úe uneori dramatice. Negre┼čit, progresul acesta extraordinar, care a adus la demnitatea lecturii mul┼úimi impresionante, a avut parte ┼či de aspecte negative. Nu m─â refer numai la explozia, de pe la mijlocul secolului trecut, a romanului foileton trezind apetitul pentru lectur─â al p─âturilor mijlocii, color├«nd astfel, par┼úial, fizionomia literaturii. Nu uit ├«ns─â c─â pe aceast─â cale, mediat─â, prin educa┼úie evolutiv─â, s-au apropiat ┼či de adev─ârata literatur─â tot mai mul┼úi cititori. ├Änc─â Ibr─âileanu constata, pe la ├«nceputul veacului, c─â literatura rom├ón─â (mai ales proza, dar, ├«n parte, ┼či poezia) ├«nt├«mpin─â rezisten┼úe ├«n dezvoltarea ei datorit─â faptului c─â se cite┼čte pu┼úin, num─ârul cititorilor fiind infim. ┼×i era firesc s─â fie a┼ča de vreme ce peste 80% din popula┼úia ┼ú─ârii era analfabet─â. Numai treptat n─âpasta aceasta a fenomenului rom├ónesc a fost asanat─â ├«nc├«t ├«n interbelic ┼či ├«n deceniile din urm─â num─ârul cititorilor a crescut sim┼úitor, ajung├«ndu-se aproape la tiraje ame┼úitoare, niciodat─â suficiente. S─â spunem, de aceea, c─â, datorit─â civiliza┼úiei Gutenberg, s-a petrecut fenomenul ├«mbucur─âtor al democratiz─ârii culturii. N-a┼č spune c─â ├«n acest fel au disp─ârut elitele intelectuale. ├Än compara┼úie ├«ns─â cu evul de mijloc, ┼či aceste elite s-au l─ârgit, diversific├«ndu-se. Iar rolul creator ├«n f─âurirea culturii e datorat tot elitelor cultural-┼čtiin┼úifice. F─âr─â ele cultura ar fi fost o imposibilitate evident─â. Dar nu pot ignora faptul amintit mai ├«nainte c─â aceast─â func┼úiune eminamente creatoare a elitelor a fost poten┼úat─â de cre┼čterea masiv─â a consumatorilor de cultur─â. ┼×i f─âr─â complexul numit epoca Gutenberg rela┼úia aceasta de determinare ar fi fost o imposibilitate evident─â.

De pe la ├«nceputul veacului nostru galaxia Gutenberg cap─ât─â un concurent primejdios. E fenomenul civiliza┼úiei Marconi, negre┼čit un factor enorm al progresului: de la lectur─â se trece la audibilitate. Ba chiar actul lecturii e ├«n bun─â m─âsur─â poten┼úat prin descoperirea telefonului, telegrafului, radioului, filmului. Descoperirile legate de epocalul Marconi au fost, se ┼čtie, extraordinar favorizante dezvolt─ârii presei ┼či, ├«n general, a mass-media. A┼čadar, bune decenii, cele dou─â tipuri de expresie civilizatoare ├«n materie de comunicare convie┼úuiesc bine, necesar ┼či reciproc determinant. Ce a ├«nsemnat pentru muzic─â apari┼úia fenomenului Marconi e pur ┼či simplu extraordinar, ivirea patefonului ┼či a discurilor l─ârgind enorm cercurile melomanilor, desf─ât├«ndu-i. ┼×i prin aceasta nu s-a diminuat deloc num─ârul celor ce frecventau ┼či frecventeaz─â s─âlile de concert. Iar datorit─â contribu┼úiei descoperirii Marconi mari interpre┼úi ┼či dirijori au cucerit posibilitatea p─âtrunderii ├«n posteritate, mult departe de veacul lor.

├Än prelungirea descoperirii Marconi a ap─ârut, cam de la mijlocul veacului nostru, televiziunea, la ├«nceput ├«n alb-negru, apoi ├«n culori. Cine ar putea contesta rezultatele extraordinare ale televiziunii ├«n procesul educativ-formativ ┼či al comunica┼úiei informa┼úionale? Poate chiar ┼či ├«n cel general al culturii, l─ârgindu-i aria capacit─â┼úii de difuzare. Dar prin dezvoltarea f─âr─â limit─â a televiziunii nu se poate contesta ┼či efectul ei contracarant pentru sfera culturii. E un fapt evident ast─âzi c─â televiziunea busculeaz─â cultura, fie ┼či prin consumul excesiv din timpul telespectatorului. Din virtualul cititor apare exclusiv telespectatorul, care nu mai pune m├«na pe o carte. Ba, se ┼čtie, unii iau act de o crea┼úie literar─â exclusiv prin intermediul filmului televizat. E ceea ce, pe vremea studen┼úiei mele, ├«l exaspera efectiv pe profesorul nostru Tudor Vianu c─âruia ├«i era dat s─â aud─â din partea unor studen┼úi submediocri, care, chestiona┼úi dac─â au citit cutare oper─â, r─âspundeau satisf─âcu┼úi "am v─âzut filmul". La ├«nceput, profesorul le explica, politicos ┼či r─âbd─âtor, c─â nu e acela┼či lucru, st─âruind c─â receptarea unei opere se face exclusiv prin lectur─â. Apoi, sastisit de frecven┼úa r─âspunsurilor acestor submediocri, reac┼úiona m├«nios.

Ce s─â spunem azi c├«nd televiziunea a ├«nlocuit aproape total lectura prin imagine? Ba chiar unele edituri comerciale editeaz─â c─âr┼úi anumite, men┼úion├«nd pe man┼čet─â c─â ele s├«nt la origine sursa cut─ârui serial sau al unui film, scont├«nd ├«n acest fel pe captarea interesului cititorilor posibili. Bunul meu coleg de breasl─â, dl Costache Ol─âreanu, coment├«nd recent invazia telenovelelor, ajungea la ├«ncheierea c─â scriitorii vor fi nevoi┼úi s─â se adapteze acestei mode, dac─â voiesc s─â le fie citite c─âr┼úile. Tare mi-e team─â c─â e prea optimist. Chiar adapt├«ndu-se modei comerciale, c─âr┼úile lor s├«nt condamnate chiar ├«nainte de a fi scrise. Virtualul cititor e, cred, o iluzie, el prefer├«nd exclusiv ipostaza de telespectator. Cu c├«t urc─âm ├«n timp, datorit─â ├«n primul r├«nd televiziunii, num─ârul cititorilor se diminueaz─â alarmant. Iar dintre ei procentul cel mai substan┼úial e constituit de cei din genera┼úiile v├«rstnice care au format─â, dinainte, deprinderea lecturii. Mi-e mare team─â c─â, cu vremea, tinerii de azi (cu excep┼úia, fericit─â, a elitelor intelectuale care totdeauna vor continua s─â existe) vor citi tot mai pu┼úin, satisf─âc├«ndu-┼či curiozitatea (o pot numi intelectual─â?) cu ajutorul televiziunii devoratoare de timp. ┼×i, acum, la toate acestea se adaug─â cucerirea, prin progresul tehnicii, a calculatoarelor ┼či a internetului.

Cine s-ar putea situa pe imposibila pozi┼úie retrograd─â a neg─ârii rolului calculatoarelor, c├«nd se ┼čtie ce revolu┼úie pozitiv─â au determinat ├«n toate domeniile civiliza┼úiei? Dar ┼či ├«n cel al culturii? Probabil, dac─â ┼úinem seama de faptul c─â destui creatori de cultur─â ┼či ┼čtiin┼ú─â se folosesc de calculator, sporindu-le astfel eficien┼úa, facilit├«ndu-le enorm travaliul. Nu are importan┼ú─â, aici, faptul c─â poe┼úii, de pild─â, nu se vor folosi de calculator, continu├«nd s─â mig─âleasc─â, cu creionul sau pixul, pe h├«rtie, a┼čtept├«nd r─âbd─âtor ivirea inspira┼úiei. ┼×i asta, probabil, pentru c─â ├«n cur├«nd, probabil, poezia va deveni nu numai o ├«ndeletnicire a ini┼úia┼úilor mistui┼úi de har dar ┼či, pe planul lecturii (a recept─ârii), tot o curiozitate a unor grupuri de ini┼úia┼úi. Civiliza┼úia actual─â a televiziunii, ├«n tradi┼úia epocalei descoperiri a lui Marconi, va sugruma, probabil, cu totul poezia ca fenomen de receptare.

Cum tot n-are nici o importan┼ú─â c─â eu, ca istoric literar, voi continua s─â-mi fac fi┼čele de lectur─â (din presa vremii sau din c─âr┼úi) tot cu pixul, f─âr─â a m─â sluji de calculator, de┼či, ├«n fazele finale, ale redact─ârii, poate mi-ar fi util. M─â g├«ndesc ├«ns─â cu fiori ce se va ├«nt├«mpla, ├«n viitorul previzibil, datorit─â utiliz─ârii tot mai frecvente a internetului. Dac─â ┼či studio┼čii se vor folosi de internet, va disp─ârea oare fenomenul Gutenberg, intr├«nd ├«ntr-o alt─â er─â, deosebit─â, a civiliza┼úiei? Refuz s─â m─â g├«ndesc cum va ar─âta lumea intelectual─â de m├«ine, care va prefera ├«n locul c─âr┼úii internetul, bibliotecile clasice fiind ├«nlocuite cu casete standard. La urma urmei, asta nu e treaba genera┼úiei mele, ├«mb─âtr├«nit─â ├«n cultul c─âr┼úii.

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumuse╚Ťe este s─â ├«╚Ťi ascul╚Ťi corpul ╚Öi s─â ├«i oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.