De la civilizația Gutenberg la cea a lui Marconi

5 mai 2010
De la civilizația Gutenberg la cea a lui Marconi jpeg

(Apărut în Dilema, nr. 272, 17 - 23 aprilie 1998, tema numărului: INTERNETionala)
 
Civilizaţia Gutenberg (ca să folosesc expresia lui Mac Luhan), inaugurată în anul 1500, şi-a arătat, de atunci, imensele foloase. Sigur că progresia aceasta a cunoscut diferite perioade, ultimul secol înregistrînd, la acest capitol, o efectivă explozie, cu consecinţe uneori dramatice. Negreşit, progresul acesta extraordinar, care a adus la demnitatea lecturii mulţimi impresionante, a avut parte şi de aspecte negative. Nu mă refer numai la explozia, de pe la mijlocul secolului trecut, a romanului foileton trezind apetitul pentru lectură al păturilor mijlocii, colorînd astfel, parţial, fizionomia literaturii. Nu uit însă că pe această cale, mediată, prin educaţie evolutivă, s-au apropiat şi de adevărata literatură tot mai mulţi cititori. Încă Ibrăileanu constata, pe la începutul veacului, că literatura română (mai ales proza, dar, în parte, şi poezia) întîmpină rezistenţe în dezvoltarea ei datorită faptului că se citeşte puţin, numărul cititorilor fiind infim. Şi era firesc să fie aşa de vreme ce peste 80% din populaţia ţării era analfabetă. Numai treptat năpasta aceasta a fenomenului românesc a fost asanată încît în interbelic şi în deceniile din urmă numărul cititorilor a crescut simţitor, ajungîndu-se aproape la tiraje ameţitoare, niciodată suficiente. Să spunem, de aceea, că, datorită civilizaţiei Gutenberg, s-a petrecut fenomenul îmbucurător al democratizării culturii. N-aş spune că în acest fel au dispărut elitele intelectuale. În comparaţie însă cu evul de mijloc, şi aceste elite s-au lărgit, diversificîndu-se. Iar rolul creator în făurirea culturii e datorat tot elitelor cultural-ştiinţifice. Fără ele cultura ar fi fost o imposibilitate evidentă. Dar nu pot ignora faptul amintit mai înainte că această funcţiune eminamente creatoare a elitelor a fost potenţată de creşterea masivă a consumatorilor de cultură. Şi fără complexul numit epoca Gutenberg relaţia aceasta de determinare ar fi fost o imposibilitate evidentă.

De pe la începutul veacului nostru galaxia Gutenberg capătă un concurent primejdios. E fenomenul civilizaţiei Marconi, negreşit un factor enorm al progresului: de la lectură se trece la audibilitate. Ba chiar actul lecturii e în bună măsură potenţat prin descoperirea telefonului, telegrafului, radioului, filmului. Descoperirile legate de epocalul Marconi au fost, se ştie, extraordinar favorizante dezvoltării presei şi, în general, a mass-media. Aşadar, bune decenii, cele două tipuri de expresie civilizatoare în materie de comunicare convieţuiesc bine, necesar şi reciproc determinant. Ce a însemnat pentru muzică apariţia fenomenului Marconi e pur şi simplu extraordinar, ivirea patefonului şi a discurilor lărgind enorm cercurile melomanilor, desfătîndu-i. Şi prin aceasta nu s-a diminuat deloc numărul celor ce frecventau şi frecventează sălile de concert. Iar datorită contribuţiei descoperirii Marconi mari interpreţi şi dirijori au cucerit posibilitatea pătrunderii în posteritate, mult departe de veacul lor.

În prelungirea descoperirii Marconi a apărut, cam de la mijlocul veacului nostru, televiziunea, la început în alb-negru, apoi în culori. Cine ar putea contesta rezultatele extraordinare ale televiziunii în procesul educativ-formativ şi al comunicaţiei informaţionale? Poate chiar şi în cel general al culturii, lărgindu-i aria capacităţii de difuzare. Dar prin dezvoltarea fără limită a televiziunii nu se poate contesta şi efectul ei contracarant pentru sfera culturii. E un fapt evident astăzi că televiziunea busculează cultura, fie şi prin consumul excesiv din timpul telespectatorului. Din virtualul cititor apare exclusiv telespectatorul, care nu mai pune mîna pe o carte. Ba, se ştie, unii iau act de o creaţie literară exclusiv prin intermediul filmului televizat. E ceea ce, pe vremea studenţiei mele, îl exaspera efectiv pe profesorul nostru Tudor Vianu căruia îi era dat să audă din partea unor studenţi submediocri, care, chestionaţi dacă au citit cutare operă, răspundeau satisfăcuţi "am văzut filmul". La început, profesorul le explica, politicos şi răbdător, că nu e acelaşi lucru, stăruind că receptarea unei opere se face exclusiv prin lectură. Apoi, sastisit de frecvenţa răspunsurilor acestor submediocri, reacţiona mînios.

Ce să spunem azi cînd televiziunea a înlocuit aproape total lectura prin imagine? Ba chiar unele edituri comerciale editează cărţi anumite, menţionînd pe manşetă că ele sînt la origine sursa cutărui serial sau al unui film, scontînd în acest fel pe captarea interesului cititorilor posibili. Bunul meu coleg de breaslă, dl Costache Olăreanu, comentînd recent invazia telenovelelor, ajungea la încheierea că scriitorii vor fi nevoiţi să se adapteze acestei mode, dacă voiesc să le fie citite cărţile. Tare mi-e teamă că e prea optimist. Chiar adaptîndu-se modei comerciale, cărţile lor sînt condamnate chiar înainte de a fi scrise. Virtualul cititor e, cred, o iluzie, el preferînd exclusiv ipostaza de telespectator. Cu cît urcăm în timp, datorită în primul rînd televiziunii, numărul cititorilor se diminuează alarmant. Iar dintre ei procentul cel mai substanţial e constituit de cei din generaţiile vîrstnice care au formată, dinainte, deprinderea lecturii. Mi-e mare teamă că, cu vremea, tinerii de azi (cu excepţia, fericită, a elitelor intelectuale care totdeauna vor continua să existe) vor citi tot mai puţin, satisfăcîndu-şi curiozitatea (o pot numi intelectuală?) cu ajutorul televiziunii devoratoare de timp. Şi, acum, la toate acestea se adaugă cucerirea, prin progresul tehnicii, a calculatoarelor şi a internetului.

Cine s-ar putea situa pe imposibila poziţie retrogradă a negării rolului calculatoarelor, cînd se ştie ce revoluţie pozitivă au determinat în toate domeniile civilizaţiei? Dar şi în cel al culturii? Probabil, dacă ţinem seama de faptul că destui creatori de cultură şi ştiinţă se folosesc de calculator, sporindu-le astfel eficienţa, facilitîndu-le enorm travaliul. Nu are importanţă, aici, faptul că poeţii, de pildă, nu se vor folosi de calculator, continuînd să migălească, cu creionul sau pixul, pe hîrtie, aşteptînd răbdător ivirea inspiraţiei. Şi asta, probabil, pentru că în curînd, probabil, poezia va deveni nu numai o îndeletnicire a iniţiaţilor mistuiţi de har dar şi, pe planul lecturii (a receptării), tot o curiozitate a unor grupuri de iniţiaţi. Civilizaţia actuală a televiziunii, în tradiţia epocalei descoperiri a lui Marconi, va sugruma, probabil, cu totul poezia ca fenomen de receptare.

Cum tot n-are nici o importanţă că eu, ca istoric literar, voi continua să-mi fac fişele de lectură (din presa vremii sau din cărţi) tot cu pixul, fără a mă sluji de calculator, deşi, în fazele finale, ale redactării, poate mi-ar fi util. Mă gîndesc însă cu fiori ce se va întîmpla, în viitorul previzibil, datorită utilizării tot mai frecvente a internetului. Dacă şi studioşii se vor folosi de internet, va dispărea oare fenomenul Gutenberg, intrînd într-o altă eră, deosebită, a civilizaţiei? Refuz să mă gîndesc cum va arăta lumea intelectuală de mîine, care va prefera în locul cărţii internetul, bibliotecile clasice fiind înlocuite cu casete standard. La urma urmei, asta nu e treaba generaţiei mele, îmbătrînită în cultul cărţii.

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.