Cum l-au omor├«t pe Bal├ó┼úki ni┼čte polonezi imaginari

4 iulie 2017
Cum l au omor├«t pe Bal├ó┼úki ni┼čte polonezi imaginari jpeg

Servilismul politic prinde din nou teren printre metehnele de aici sau de aiurea. Nu m─â refer doar la numirea ├«n posturi a clientelei, ├«n dispre╚Ťul competen╚Ťei ╚Öi al meritului, ci mai ales la c├«ntatul ├«n struna ╚Öefului cel mare, aliment├«ndu-i ideile mai mult sau mai pu┼úin paranoice. Am ├«nt├«lnit ├«n acest sens o poveste exemplar─â ├«ntr-o carte a istoricului american Timothy Snyder*. Orice asem─ânare cu personaje contemporane ar fi s─â fie f─âcut─â ├«ns─â pe socoteala cititorului.

balitski jpg jpeg

├Än Ucraina sovietic─â a anilor ÔÇś30, la c├«rma NKVD-ului era un zelos executant al dorin╚Ťelor spuse sau doar intuite ale lui Stalin. Vsevolod Bal├ó╚Ťki (ortografiat ├«n unele lucr─âri Balytskyi, ├«n altele Balitski ÔÇô vezi foto al─âturat) a fost un v├«rf de lance al politicii de ├«nfometare a ╚Ť─âranilor ucraineni promovate de Stalin ca represalii fa┼ú─â de ├«mpotrivirea acestora la colectivizare. El a dispus interzicerea migra┼úiei interne ├«n Ucraina, condamn├«ndu-i astfel la moarte pe ┼ú─âranii care nu mai g─âseau nimic de m├«ncare ├«n satele lor.

Pe c├«nd membrii partidului comunist ucrainean scriau la Moscova c─â ╚Ť─âranii nu au de unde scoate cotele supradimensionate de gr├«ne care li se impuseser─â, Stalin a fost de acord la sf├«r┼čitul anului 1932 inclusiv cu rechizi╚Ťionarea semin╚Ťelor din Ucraina, f─âr─â de care nu se mai putea cultiva nimic ├«n sezonul urm─âtor. A fost ultima lovitur─â pentru agricultura din ÔÇ×gr├«narul URSS-uluiÔÇŁ, care se ad─âuga la deregl─ârile produse de colectivizare, deport─âri, execu╚Ťii ╚Öi migrarea for╚Ťei de munc─â. Rezultatul a fost cea mai mare foamete ├«nregistrat─â ├«n Europa modern─â, cu peste trei milioane de victime. 

Stalin era con╚Ötient de consecin╚Ťele deciziilor sale. De aceea, mul┼úi istorici s├«nt de acord c─â foametea din Ucraina, care a atins apogeul ├«n prim─âvara anului 1933, a fost indus─â premeditat. Dar chiar ╚Öi un Stalin avea nevoie de o justificare pentru propriul cinism. A avansat mai multe explica┼úii ireale, inclusiv c─â ┼ú─âranii ucraineni se ├«nfometau singuri, ├«n scopul compromiterii comunismului. Alt─â explica┼úie a fost complotul extern, care ar fi c─âutat s─â saboteze Uniunea Sovietic─â ori de c├«te ori aceasta ├«nregistra c├«te o victorie pe calea construirii socialismului.

Ultima teorie a fost ├«mbr─â┼úi┼čat─â pe loc de Bal├ó┼úki. ┼×eful securit─â┼úii ucrainene a inventat o structur─â de spionaj, numit─â Organiza┼úia Militar─â Polon─â, care ar fi ac┼úionat pe teritoriul Ucrainei. Ea era cea care ├«i incita pe ┼ú─âranii ucraineni, dintre care mul┼úi s├«nt de origine polonez─â. Periculoasa ÔÇ×structur─âÔÇŁ imaginar─â i-a fost ini┼úial util─â lui Bal├ó┼úki. Nu doar c─â ├«i confirma teoriile lui Stalin, care trebuiau s─â fie infailibile. ├Än c├«rca ei se puteau pune virulen┼úa rezisten┼úei ┼ú─âr─âne┼čti, amploarea ├«mpotrivirii, chiar ┼či nevoia de noi resurse pentru securitatea local─â. Cum scria Snyder, este totdeauna mai u┼čor s─â exploatezi presupusele ac┼úiuni ale unei organiza┼úii care nu exist─â. Unica leg─âtur─â a organiza┼úiei cu realitatea era numele ┼či probabil c─â de la el ├«i venise lui Bal├ó┼úki ideea. ├Än Armata Polon─â func┼úionase ├«ntr-adev─âr o unitate de recunoa┼čtere cu acest nume, dar r─âzboiul polono-bol┼čevic se ├«ncheiase de peste un deceniu ┼či tot de atunci Organiza┼úia Militar─â Polon─â fusese dizolvat─â.

Mai trec c├«┼úiva ani, nu foarte mul┼úi, ┼či ├«n mintea lui Stalin se cristalizeaz─â o nou─â fixa┼úie. URSS-ul e ├«mpresurat de comploturi iar conspira┼úioni┼čtii au p─âtruns p├«n─â ├«n inima partidului. Erau zorii Marii Terori ├«ndreptate preponderent ├«mpotriva culacilor (versiunea sovietic─â a chiaburilor de la noi) ┼či a unor minorit─â┼úi na┼úionale, dintre care cea mai afectat─â va fi cea polonez─â. Bine├«n┼úeles c─â de la Kiev, Bal├ó┼úki a transmis din nou c─â Organiza┼úia Militar─â Polon─â e activ─â ├«n Ucraina. Numai c─â ideea lui a fost ├«mbr─â┼úi┼čat─â la Moscova mai str├«ns dec├«t ┼či-ar fi dorit. La ┼čefia NKVD venise Nikolai Ejov, un emul ┼či mai mare al directivelor staliniste. Ejov a spus c─â Organiza┼úia Militar─â Polon─â nu e doar o re┼úea local─â sau regional─â. Ea e r─âsp├«ndit─â de fapt ├«n toat─â Uniunea Sovietic─â. Iar ├«n acest caz se pune ├«ntrebarea de ce tovar─â┼čul Bal├«┼úki nu a raportat amploarea real─â a organiza┼úiei. Fie nu a ┼čtiut, ┼či atunci e vorba de o sc─âdere inadmisibil─â a vigilen┼úei, fie, mai grav, a ascuns adev─ârata dimensiune a mi┼čc─ârii anti-sovietice, ┼či atunci e vorba de tr─âdare. Nu a trecut mult timp ┼či a venit ┼či dovada. Interogat cu mijloacele at├«t de specifice stalinismului, comunistul polonez Tomasz D─ůbal a m─ârturisit c─â ar fi fost ┼čeful pe ├«ntreaga URSS al Organiza┼úiei Militare Polone.

De aici, evenimentele s-au succedat c├«t se poate de prost pentru Bal├«┼úki. Ejov ┼či nu el a fost cel care, cu aprobarea lui Stalin, a vorbit de pericolul reprezentat de organiza┼úie ├«ntr-o plenar─â a comitetului central de la ├«nceputul anului 1937. Ejov e cel care a rafinat teoria mi┼čc─ârii, argument├«nd c─â tocmai faptul c─â aceasta e invizibil─â e dovada for┼úei ei extraordinare, a camuflajului perfect, a penetr─ârii ei p├«n─â ├«n creierii partidului, armatei ┼či securit─âi. ├Än martie, tot Ejov a epurat aparatul NKVD de ofi┼úerii de origine polonez─â. ┼×i nu erau pu┼úini, securitatea sovietic─â fiind pus─â pe picioare de un polonez, Felix Dzerjinski. ├Än acela┼či timp, inventatorului organiza┼úiei i-a mers din r─âu ├«n mai r─âu. ├Än mai, Bal├«┼úki a fost ├«nlocuit la ┼čefia NKVD Ucraina de c─âtre adjunctul s─âu ┼či transferat pe undeva prin Siberia. ├Än iulie a fost arestat, sub ├«nvinuirea de spionaj ├«n favoarea Poloniei. ├Än noiembrie, Vsevolod Bal├«┼úki a fost executat. N-a mai putut face fa┼ú─â propriei pl─âsmuiri. Numele lui, mai poveste┼čte Snyder, scris mare pe stadionul pe care juca fotbal echipa Dinamo Kiev, a fost ┼čters ┼či ├«n locul eliberat a fost amplasat numele lui Ejov. Dar nici acesta pentru prea mult timp.

__________________________

* Timothy Snyder, T─âr├«mul mor╚Ťii. Europa ├«ntre Hitler ╚Öi Stalin, Humanitas, 2012.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Imagine din filmul canadian Recoltă amară a cărui acţiune e amplasată în timpul foametei din 1933 rememorată în Ucraina sub numele de Holomodor. Sursa: kyivpost.com.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.