Cultura e la colțul străzii? Încă nu

19 februarie 2015
Refugiați? Să fie la ei, acolo    jpeg

“Cultura românească, deşi este copilul inteligent şi talentat al familiei, a fost trimisă la colţul străzii să se descurce. Şi nu se descurcă la colţul străzii!”. Cu aceste fraze începe “expunerea de motive” a Legii privind timbrul cultural, adoptată tacit de Senat şi aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor.

Această retorică gogonată ţine loc şi de studiu de impact, şi de studiu de fezabilitate, şi de orice altceva. Atît pot scoate din ei cei 84 de iniţiatori (deputaţi şi senatori) ca “viziune” asupra culturii române? Două fraze patetice?

Cultura nu e deloc “la colţul străzii” (decît, poate, în minţile celor care nu o frecventează). În ciuda tuturor dificultăţilor tranziţiei, a fondurilor insuficiente alocate de la bugetul de stat şi a lipsei de politici culturale pe termen lung, libertatea de după 1990 a adus o efervescenţă culturală reală. Şi rezultate cît se poate de consistente, mult mai bune decît oricînd. Cel mai important rezultat este că România a intrat pe harta lumii din punct de vedere cultural. Filmele româneşti sînt premiate an de an la marile festivaluri, s-au tradus în cîţiva ani sute de cărţi la edituri străine, în România vin, an de an, mari scriitori şi artişti străini, există pictori români cu o bună cotă internaţională, muzicieni români fac turnee şi cîntă alături de mari orchestre din lume, graficieni români sînt invitaţi la importante evenimente arstistice ş.a.m.d. Editurile româneşti au rezistat eroic în faţa crizei, apar multe cărţi bune şi sîntem “la zi” cu traducerile din alte literaturi. Teatrul cunoaşte o efervescenţă interesantă, alături de cel instituţionalizat existînd trupe independente active şi inovatoare. Şi exemplele pot continua.

Ce lipseşte pentru ca lucrurile să meargă cu adevărat bine? Trei lucruri: politici culturale inteligente, cu bătaie pe termen lung, o legislaţie care să stimuleze cultura şi o putere de cumpărare mai mare a consumatorilor, astfel încît oamenii să poată cheltui mai mulţi bani pe “bunuri culturale”: să cumpere mai multe cărţi, să meargă mai des la teatru ori la film, să facă turism cultural pentru a vizita muzee ori pentru a participa la festivaluri etc. Cu miniştri ai Culturii schimbaţi de cîte două ori pe an şi cu parlamentari care se exprimă ca într-o telenovelă proastă (“cultura a ajuns la colţul străzii”) nu avem aşa ceva. Avem, în schimb, iniţiative legislative negîndite, nepregătite, făcute pe colţul mesei de nişte oameni care au pretenţia că se pricep.

Expunerea de motive a proiectului de lege privind timbrul cultural continuă astfel: “Timbrul cultural poate, însă, rezolva problema existenţei ei [a culturii], dar poate rezolva şi evaziunea fiscală existentă acum prin comercializarea produselor de artă (carte, tablouri, obiecte de artă, CD-uri, DVD-uri, bilete de spectacole etc.)”. Pe scurt, proiectul de lege prevede aşa: toate produsele culturale (cărţi, bilete la spectacole, DVD-uri, CD-uri, tablouri etc.) vor fi prevăzute cu un timbru cultural, plătit – evident – de cei care le cumpără. Ca la alcool şi la ţigări. Banii rezultaţi astfel vor merge către uniunile de creatori (Uniunea Scriitorilor, a Compozitorilor, a Arhitecţilor, a Artiştilor Plastici etc.), după ce respectivele organizaţii se vor duce la minister să-i ceară (căci, evident, banii se vor aduna centralizat, la ministerul Culturii).

Aşadar, cei care ţin în spate producţia culturală – adică oamenii care scot bani din buzunar pentru a cumpăra cărţi, a merge la spectacole etc. – vor fi taxaţi suplimentar. Producătorii de bunuri culturale şi intermediarii (de pildă, vînzătorii de bilete la spectacole şi concerte) vor avea costuri suplimentare pentru a cumpăra în avans numitele timbre şi pentru a implementa sistemul. Prin urmare, cultura devine mai scumpă pentru cei care au nevoie de ea. Ca să ce? Ca să se strîngă bani pentru uniunile de creatori – nişte instituţii mai degrabă conservatoare, nereformate, care îşi fac treaba mai bine sau mai rău (dar asta este altă discuţie) şi care nu vor trebui să dea seamă despre felul în care cheltuiesc aceşti bani.

Ce rezolvă, aşadar, legea timbrului cultural? Nimic. Îi pune pe consumatorii de cultură să scoată mai mulţi bani din buzunar. Asta în timp ce în alte ţări europene există tot felul de înlesniri fiscale pentru bunurile culturale, inclusiv posibilitatea deducerii din impozitul pe venit a unor cheltuieli legate de educaţie şi cultură. Care va fi efectul principal al legii, dacă va fi adoptată? Orice bună gospodină îl poate prevedea: consumul cultural va scădea, pentru că oamenii vor putea cumpăra mai puţine cărţi, discuri, bilete la spectacole şi muzee de aceiaşi bani. Mai simplu spus – aşa, ca “la colţul străzii” – cărţile, discurile, DVD-urile, biletele la teatru, film, concerte vor fi mai scumpe.

Dacă ar fi vrut cu adevărat să ajute la finanţarea mai bună a culturii, senatorii şi deputaţii ar fi trebuit să găsească soluţii pentru a aduce bani din altă parte, nu tot de la cetăţenii care oricum plătesc pentru bunurile culturale. Bunăoară, din încasările loteriei (căci prevederea conform căreia un anumit procentaj din încasările loteriei mergea la Administraţia Fondului Cultural Naţional a căzut, iar acum AFCN abia îşi duce zilele, deşi devenise o instituţie funcţională). Sau din privatizări. Sau – de ce nu? – din timbrele pe alcool şi tutun. Sau ar trebui revizuită legea sponsorizării, care e destul de meschină şi nu le oferă prea multe avantaje firmelor care sponsorizează cultura. Sau ar trebui revizuită legislaţia fiscală cu privire la posibilitatea oricărui cetăţean de a dona o parte din venituri către organizaţii culturale.

Legea timbrului cultural, aşadar, nu va rezolva nimic. În schimb, va complica viaţa entităţilor din sistemul cultural şi îi va pune pe consumatorii de cultură să cheltuie mai mult ori să se mulţumească cu mai puţin. Iniţiativa legislativă nu are nicio fundamentare financiară, nu e însoţită de vreo estimare a costurilor şi beneficiilor, nici de un studiu de impact. E o simplă “găselniţă” a unor onorabili senatori şi deputaţi care au trecut pe la colţul străzii şi li s-a părut că văd cultura pe acolo. Nu, nu e acolo. Cultura e în altă parte.

Articol apărut pe

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.