Culori și subiecte „de vară”

21 august 2013
România şi mai cum? jpeg

Avem o viaţă colorată, nu ne putem plînge. „Colorată“ în sensul figurat pe care îl pot da sinonimele cuvîntului, luate din dicţionar: „expresivă, plastică, sugestivă, vie“. Iar cel mai mult şi mai mult ne-o colorează televiziunile şi ziarele – care ne construiesc, de fapt, actualitatea. Deveniţi robi ai telecomenzii, cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri trăiesc cu senzaţia că anumite lucruri sînt importante şi altele nu pentru că „aşa au zis ăştia la televizor“. Iar „ăştia“ au căpătat în timp abilitatea de a exploata anumite subiecte pentru a face audienţă. Ceea ce, pînă la un punct, e normal: ca să aibă din ce trăi şi mîine, ziarele şi televiziunile trebuie să scoată bani din ceea ce vînd, iar pentru asta trebuie să vîndă cît mai multor clienţi. 

Problema e că acest mecanism al pieţei se aplică simplist, după logica românească îndelung exersată în tranziţie, aceea a „tunului“: industria mass-media vrea profit mare şi rapid şi, în numele „cererii şi ofertei“, e dispusă să livreze aproape orice. Or, presa nu e un simplu „produs“, ci are efecte şi funcţii sociale multiple. Între altele, poate crea o agendă publică şi – foarte simplu spus – le poate da multor oameni senzaţia că asta e lumea, asta e societatea în care trăiesc, cu valorile sale: aceea de la televizor şi din ziare. 

Pentru că românii sînt foarte mari consumatori de televiziune, ştirile TV sînt cele care dau tonul actualităţii şi impun subiectele. De multe ori, ziarele nu fac decît să le înghită pe nemestecate şi să le rumege. Iar de cînd ediţiile online ale ziarelor au luat avînt, a apărut un soi de concurenţă specială între presa online şi TV: pe site-urile „presei scrise“ apar imagini şi fragmente video, iar audienţa lor se măsoară permanent (ca şi la televiziuni). Aşa încît „tochitura“ de subiecte pasate de la TV spre ziare e ceva mai complexă. Dar, pe lîngă subiecte, mai e vorba şi despre ton şi stil. Imaginile sînt de multe ori agresive, montajul se vrea „spectaculos“, culorile sînt tari (la propriu!), limbajul e un amestec de expresii populare şi argotice. Vara se vede şi mai clar cum funcţionează acest mecanism şi cum se „impune“ o realitate în numele audienţei. Programele de ştiri abundă în secvenţe de la mare, ştranduri şi grătare, ambalate în texte insipide care încep invariabil cu „românii“ (stau pe plajă, merg la ştrand, au ieşit la grătar), de parcă nimeni nu s-ar mai ocupa cu altceva în ţărişoară decît cu – după o expresie ajunsă şi ea clişeu – „distracţia la maxim“. În secvenţele cu pricina, oamenii sînt adesea îmbrăcaţi în haine de culori ţipătoare şi vorbesc pe şleau. La tarabele cu suveniruri din staţiunile turistice (care, desigur, apar şi ele în contextul „distracţiei“) se vînd minunate kitsch-uri – mai nou, aduse din import. În general, din asemenea ştiri rezultă că „românii“ se simt bine. Pe de altă parte însă, chiar dacă politicienii sînt în vacanţă, se construiesc „subiecte“ în jurul oricărei vorbe sau năzbîtii cu potenţial de scandal. Ediţiile web ale ziarelor au învăţat să scoată la vedere, pe homepage, orice flecuşteţ generator de click-uri. Şi nu mă refer la ziarele populare, ci la cele cu pretenţii de seriozitate. Nu mai contează că uneori se încalcă orice principiu jurnalistic. De pildă, în cazul educatoarei bănuite că ar fi participat la spargeri din locuinţe, înainte ca justiţia să se pronunţe, presa a „tras de subiect“ decretînd pur şi simplu: „Educatoarea sexy şi iubitul ei, hoţ de meserie, au spart case în toată ţara“. Prezumţia de nevinovăţie? A se slăbi cu mofturile: mai bine dăm, în exclusivitate, poze cu educatoarea în costum de baie, că şi astea fac audienţă. 

Într-o asemenea lume aparent veselă şi neglijentă, nu mai e loc pentru subiecte serioase, pentru dezbateri substanţiale. Sau, şi mai rău, temele importante se contaminează de această atmosferă de cîrciumă sătească ori sînt ambalate „sexy“, (tot) ca să aducă audienţă. În presa de calitate europeană, există o mare preocupare pentru temele majore ale zilei – de la soarta monedei unice şi a Uniunii Europene la înflorirea populismului şi manifestările de protest. La noi, dezbaterea politică se reduce la simple contre verbale şi căutări ale paiului din ochiul adversarului. Dezbaterea de idei n-a fost niciodată încurajată de ziarele şi televiziunile noastre, iar acum e dată afară cu totul, căci „e criză“. Dar chiar dacă nu ar fi fost criză, mă tem că peisajul tot aşa ar fi arătat. Televiziunile comerciale şi-au construit, în timp, un public avid de „culoare“, dar mai degrabă inert intelectual şi moral. Ziarele le-au urmat exemplul, iar ediţiile online ale acestora le calcă pe urme şi mai abitir, ajutate şi de tehnologie: „bizonul“ (căci aşa e numit telespectatorul sau cititorul în jargonul unor producători de ştiri sau manageri din instituţiile media) trebuie să stea cuminte şi să consume ce-i livrăm „noi“. Deocamdată, cu această „viziune“ simplistă, presa comercială a cîştigat partida: s-au făcut bani frumoşi din mass-media, „bizonii“ au stat cuminţi şi au consumat. Problema e că „bizonii“ se plictisesc la un moment dat şi fug pe altă păşune. Confruntate cu evoluţia tehnologiei care pune în dificultate ziarele tipărite, lovite de criză mai mult decît îşi închipuiau, trusturile media de la noi dau din colţ în colţ, plîngînd după profiturile de mai an. În faţa provocărilor majore, se apelează la aceleaşi soluţii ieftine: şi mai multă „culoare“, şi mai mult „popor la televizor“. Încă mai ţine. Dar nu prea mult.

Apărut in Dilema veche, nr. 393, 25-31 august 2011

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.