Cu Tony Judt prin secolul XX (I)

21 ianuarie 2019
Cu Tony Judt prin secolul XX (I) jpeg

● Tony Judt, Postwar. A History of Europe since 1945, Penguin Books, 2006.

Nu cred că se poate exagera prea mult cu aprecierile laudative la adresa volumului Postwar* al lui Tony Judt. Operă de maturitate a istoricului britanic, el reprezintă o colecție unică de reflecții profunde asupra secolului trecut. Nu e un tratat academic - istoricul de profesie are curajul de a se lipsi de notele de subsol și de trimiterile altminteri obligatorii în breaslă. Nu e nici o carte de popularizare, cum ar scrie orice pasionat de istorie talentat, pentru că mîna sigură a profesionistului se vede peste tot. Este însă, cum spuneam, un continuum de sens implantat în istoriile secolului XX. Fiecare pagină are o idee de expus, o conexiune de făcut, o perspectivă de deschis încît deodată fragmentele disparate de întîmplări se leagă. Tony Judt e preocupat de logica istoriei; de numerele suficient de mari așa încît ceea ce e o probabilitate la scară mică să devină concluzia unui silogism la scară mare. „Nu putea fi altfel pentru că înainte, sau în context, a fost astfel”, ar fi, pe scurt, descrierea instrumentului de lucru al lui Judt. Nu înseamnă că are răspunsuri la toate. Nu înseamnă că vede determinism peste tot. Nu înseamnă deci că e un determinist de geniu, dar un determinist în final. Dar rata reușitelor sale în găsirea unui număr suficient de mare de observații și conexiuni încît faptul istoric să rezulte logic din ele așa cum a rezultat și în realitate este, aș spune, de neegalat și de neîntîlnit la alți istorici.

Iar după ce găsește logica, găsește și expresia. Tony Judt e neîntrecut în formularea plastică, clară, completă a moralei pe care istoria vrea să ne-o spună. Aici e un motiv în plus de satisfacție în lectura Postwar. E ceva probabil din satisfacția bîlbîitului care reușește pînă la urmă să spună fraza. Noi sîntem bîlbîiții, Judt e retorul și sîntem bucuroși pur și simplu că l-am întîlnit.

Polarizare etnică în Europa postbelică

Postwar începe, după cum îi spune și subtitlul, cu anul 1945. Dar dat fiind preocuparea autorului pentru continuitate de care am pomenit, anul 1945 nu poate fi explicat fără referirea la al Doilea Război Mondial. Mai departe, al Doilea Război Mondial nu poate fi descris complet fără contrapunerea cu Primul Război Mondial. Și așa mai departe. Iată un exemplu. Sîntem la capitolul refacerii Europei după distrugerile morale și materiale ale războiului provocat de naziști. Cine să înceapă însă acest proces? Judt observă coroziunea postbelică a liderilor din perioada interbelică „supraîncălzită politic”. Astfel că europenii, aflați în anii imediat postbelici în căutare de stabilitate în locul obositoarei modernizări interbelice, îi preferă (acolo unde sînt lăsați să o facă) pe oamenii politici maturi, formați înainte de primul război în spiritul parlamentarismului și democrației: Blum, Attlee, Beveridge, Einaudi, De Gasperi, Adenauer și chiar și Churchill. Sînt exemple occidentale, dar după toate probabilitățile, și în România observația lui Judt s-ar fi verificat. Și aici ar fi ajuns la putere, dacă alegerile din 1946 ar fi fost libere, oameni politici născuți în a doua jumătate a secolului XIX, Maniu și Brătianu. Nevoia de logică a lui Judt a împins astfel explicația pînă dincolo de Primul Război Mondial, pînă cînd sensul opțiunilor a devenit clar.

Cu un astfel de început blurat, în care, de la periferie la centru, tușe din ce în ce mai groase se îngrămădesc către 1945, Judt așează prima bornă. Cu sugestivitatea deja menționată, el a făcut puternica remarcă potrivit căreia, după Primul Război Mondial, europenii au menținut populațiile și au trasat granițele. După cel de-al Doilea Război Mondial, au procedat invers: au menținut granițele și au mutat populațiile. Cu puține excepții, după război granițele interbelice s-au menținut. Ce s-a făcut în schimb la scară mare au fost strămutările, schimburile sau expulzările de populații. Ceea ce începuse în timpul războiului, prin deciziile lui Hitler și Stalin, s-a continuat și după. Așa s-ar putea explica în bună măsură și succesul sionismului prin înființarea statului Israel: evreii nu mai erau doriți nici în vestul, nici în estul Europei, unde alții puseseră mîna pe proprietățile și afacerile lor, și unde nici ei înșiși nu se mai simțeau acasă. Polonezii din vestul Ucrainei și Bielorusiei (cîți mai rămăseseră după execuțiile directe sau indirecte hitleriste și staliniste) au fost strămutați în noua Polonie, iar germanii din estul Prusiei au ajuns la polonezi au fost mutați la vest. La fel și germanii sudeți, sau germanii din celelalte țări est-europene, respinși vindicativ și oficial din țările în care ajunseseră prin politicile de colonizare ale lui Hitler dar și în care se stabiliseră cu multă vreme înainte – în unele situații cu sute de ani înainte. Schimburi de populații peste granițele păstrate au făcut și ungurii cu slovacii, sau ungurii cu sîrbii. Rezultatul acestor mișcări a fost o Europă sărăcită etnic, în care națiunile s-au tras în granițele prestabilite și în care minoritățile au devenit nesemnificative. Cu puține excepții (federațiile sovietică și iugoslavă, dar și România, unde ungurii și țiganii au rămas în număr mare), țările europene au devenit state naționale, cu o majoritate mult mai puternică decît înainte de război. Și chiar și România a pierdut din proporția de minorități, prin pierderea Basarabiei. Contribuția evreiască la coloratura diversă a continentului a dispărut, dar mai sînt și alte exemple. Polonia a devenit covîrșitor „poloneză”, la fel și Cehoslovacia, „ceho-slovacă”. În perioada interbelică, scrie Judt, 22% din populația Cehoslovaciei era reprezentată de germani. După expulzările postbelice, în Cehoslovacia au mai rămas circa 200.000 de germani (dintr-un total de aproximativ 2,4 milioane). Astfel că, mai remarcă Judt, că au vrut sau nu, că au știut sau nu, decidenții postbelici au avut de operat pe un țesut demografic european dispus de Hitler și Stalin. E de rău? Autorul nu spune, dar de fapt întrebarea nici nu are un sens prea clar. Bineînțeles că putem regreta situația, dar ea e cea care s-a impus atunci, și de la ea a trebuit să înceapă reconstrucția Europei.

Ideea ideii „prost aplicate”

Iar prima cărămidă a fost Germania. Judt arată că la început, americanii tindeau către modelul urmat şi în 1918, de pedepsire a Germaniei prin dezindustrializare şi decapitalizare. Dar curînd şi-au dat seama că fără un partener viabil german, economiile celorlalte ţări europene aveau de suferit. În vreme ce URSS părăsea barca aliată, Germania urca în ea. Germania era cooptată între ţările beneficiare ale planului Marshall, Moscova îl refuza. Nu era simplu, explică Judt. Recuperarea Germaniei însemna folosirea foştilor nazişti, pentru că alţi germani cu care să lucrezi nu se prea găseau. Şi asta în vreme ce propaganda nazistă, de mult defunctă, încă îşi făcea efectele. Precum în România cu propaganda comunistă din anii ‘90.

În zona lor de ocupaţie germană, americanii programaseră o denazificare sistematică. Ceva prin care ţările est-europene nu au trecut. De pildă, înainte de a le da cartelele de hrană, americanii îi băgau pe germani la cinema, unde le puneau documentare despre lagărele de muncă silnică şi exterminare naziste. Potrivit unor astfel de subiecţi, oamenii se supuneau, intrau în sală, dar se uitau aiurea, în jos sau într-o parte, şi aşteptau aşa să se termine filmul şi să îşi ia cartela. Elocvente sînt sondajele făcute tot de americani, în zona lor. Astfel, în noiembrie 1946, 37% dintre germanii din zona americană au declarat că exterminarea evreilor si polonezilor a fost necesară pentru securitatea germanilor. Iar între 1946 şi 1949, scrie Judt, marea majoritate a germanilor declara că „nazismul a fost o idee corectă, însă prost aplicată”. Ca să vezi unde era de fapt paternitatea ideii similare exprimată în 1990 de fostul preşedinte al României Ion Iliescu, cu referire la comunism. Aici şi-ar putea găsi aplicarea o tehnică exersată deseori de Judt, aceea a comparării efectelor generate de seturi similare de condiţii istorice. Pentru că deseori tindem să uităm că nazismul n-a fost doar un regim de război; el era instalat în Germania, oficial, din 1933, şi influenţase societatea germană încă şi mai devreme. Avea, în ‘45, 12 ani vechime. Astfel că, la nivelul efectelor acumulate în timp de propaganda germană pot fi susţinute unele comparaţii cu perioada comunistă. Practic, în linii mari, diferenţa de durată dintre cele două totalitarisme a fost că nazismul a avut o singură generaţie de lideri, în vreme ce comunismul a avut două. Dar pentru efecte de durată în mentalul colectiv se poate verifica dacă nu cumva una nu e de ajuns. (va urma)

vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.
Afis KHS 2022 jpg
Karpatia Horse Show revine în 2022! Sport-entertainment-show-emoții, adrenalină!
Karpatia Horse Show revine “pe cai mari" în 2022! Unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
FOTO 1 PRONOSPORT jpg
Istoria pariurilor pe fotbal
Profitînd de dezvoltările tehnologice, grafica și interfața au devenit mult mai rapide, depunerile s-au făcut instant în anii următori, iar retragerile sînt și ele foarte rapide.
afis general web jpg
Bauhaus – Form and Reform, un proiect care oferă publicului 4 evenimente inedite cu intrare gratuită
Elite Art are ca scop promovarea principiilor fundamentale UNESCO prin organizarea unor proiecte culturale complexe care răspund la exigențele societății civile naționale și contribuie la dezvoltarea României din punct de vedere cultural și educațional.
KV Festivalul Povestirilor jpg
„Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica” concentrează drumul care unește România în trei zile de experiențe la București
Între 9 și 11 septembrie, Via Transilvanica trece prin București! La Muzeul Național al Țăranului Român, Festivalul Povestirilor de Via Transilvanica concentrează experiențele de pe drumul de 1.400Km, care unește România de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
MoveMountains jpeg
Reșița aduce României un nou succes la UNESCO
Municipiul Reșița este primul oraș din România care se alătură, începând de astăzi, rețelei globale UNESCO „Learning Cities” („Orașe care învăță”), având astfel șansa accesului la proiecte educaționale de mare anvergură.
happy asian woman smiling having fun beach jpg
7 beneficii uimitoare pe care le are lumina soarelui asupra organismului
Deși controversată, expunerea la soare are o serie importantă de beneficii asupra organismului.
tratamentedentareculaser jpg
3 simptome banale pentru care trebuie să consulți medicul
Este recomandat ca, dacă nu te simți bine, să fii atent la semnalele pe care ți le transmite organismul. Iată mai jos 3 simptome pentru care ar trebui să consulți cît se poate de repede un medic.
make up artist applying eyeshadow woman jpg
Secretele unui makeup fără cusur: ce trebuie să faci pentru un machiaj perfect și rezistent
Iată care sînt pașii pe care trebuie să îi urmezi, pentru un ten perfect și trăsături evidențiate în cele mai bune moduri:
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.