Corup╚Ťia ca fenomen general

23 septembrie 2010
Cine f─âcea jocurile? jpeg

(Ap─ârut ├«n Dilema veche, nr. 448, 28 sept - 4 oct 2001, la tema Foloasele ╚Öi ponoasele corup╚Ťiei)

Corup┼úia e un fenomen social ce a ap─ârut odat─â cu societatea omeneasc─â c├«t de c├«t organizat─â. Desigur, face ravagii mai ales ├«n economiile centralizate. Dar fenomenul e o prezen┼ú─â primejdioas─â ┼či ├«n economiile neetatizate ┼či necentralizate, adic─â ├«n economiile normale, numite de pia┼ú─â. Unde nu e o realitate ap─âs─âtoare fenomenul corup┼úiei? Ce ┼úar─â din lume, ├«nainte ┼či acum, n-are parte de acest flagel? Ziarele s├«nt pline de informa┼úii demascatoare privind corup┼úia de care se fac vinova┼úi ┼čefi de stat importan┼úi ┼či abia pridide┼čti s─â le ├«nregistrezi ca st─âri de fapt, pentru c─â vin mereu altele care le iau locul ├«n aten┼úia opiniei publice. Mai ├«nainte cu un deceniu ┼či mai bine Partidul Democrat Cre┼čtin din Italia a fost "eroul" unei asemenea dezv─âluiri. ┼×i scandalul a fost at├«t de mare ┼či corup┼úia at├«t de ad├«nc─â ┼či ramificat─â ├«nc├«t, repede, acest partid a fost exclus din harta vie┼úii politice intaliene. ┼×i asta dup─â ce acest partid a condus efectiv Italia timp de c├«teva decenii bune, fo┼čti premieri ┼či alte notabilit─â┼úi suspuse au intrat ├«n arcanele justi┼úiei. Fostul cancelar al Germaniei, Helmut Kohl, era un conduc─âtor mult stimat, erou al reunific─ârii Germaniei. ┼×i, totu┼či, presa a dezv─âluit actele de corup┼úie de care s-a f─âcut vinovat primind - ca pre┼čedinte de partid - foloase necuvenite, adic─â subven┼úii ascunse, necomunicate organismelor fiscale. Scandalul a fost imens. ┼×i opinia public─â l-a sanc┼úionat aspru, Partidul Democrat Cre┼čtin pierz├«nd alegerile, de┼či Kohl ├«┼či d─âduse mai ├«nainte demisia, fiind ast─âzi un simplu particular, f─âr─â nici o demnitate oficial─â. ├Än Fran┼úa, tot presa a dezv─âluit c─â actualul pre┼čedinte al Fran┼úei, Jacques Chirac, pe vremea c├«nd era numai primar al Parisului, a f─âptuit abuzuri intr├«nd sub inciden┼úa corup┼úiei. Deocamdat─â, calitatea sa preziden┼úial─â ├«l a┼čeaz─â ├«n zona imunit─â┼úii, ap─âr├«ndu-l de situa┼úia de a r─âspunde chem─ârilor organelor de anchet─â. Se a┼čteapt─â ie┼čirea sa din demnitatea preziden┼úial─â, c├«nd, ├«ncet├«nd imunitatea, va fi anchetat ┼či, probabil, judecat. Scandalurile legate de fenomenul corup┼úiei au zguduit via┼úa politic─â a Japoniei, s-au schimbat premieri ┼či partide de la conducerea ┼ú─ârii ┼či lucrurile, acolo, ├«nc─â nu s-au potolit cu totul. Pre┼čedintele Filipinelor, demascat c─â a fost corupt, a fost nevoit, finalmente, s─â demisioneze. ┼×i fapte ca acestea ar putea fi, ├«n continuare, amintite. De cur├«nd, de exemplu, ministrului Ap─âr─ârii din guvernul german i s-a imputat c─â s-a folosit de avionul statului pentru treburi cu totul particular - sentimentale ┼či demisia lui e iminent─â. Toate aceste fapte pomenite dovedesc c─â actul corup┼úiei se produce atunci c├«nd se abuzeaz─â, prin func┼úiunile publice de┼úinute, de averea statului. De obicei, asta se petrece c├«nd se achizi┼úioneaz─â pentru nevoile statului un produs sau mai multe. Atunci, comisionul primit, fraudulos, de personalitatea care ├«ncheie contractul ├«n numele statului, na┼čte fenomenul corup┼úiei. Dar mai s├«nt sumedenie de situa┼úii c├«nd corup┼úia se produce totdeauna de c─âtre personalit─â┼úi cu ├«nalte func┼úiuni publice care primesc, ele, sau membri ai familiei lor, a┼ča-numitele foloase necuvenite.

Via┼úa politic─â rom├óneasc─â, dinainte ┼či de ast─âzi, a cunoscut ┼či cunoa┼čte acte de corup┼úie de tot felul. S─â pomenesc de un caz petrecut ├«n 1910, de care am mai relatat, cu alt prilej, ├«n revista Dilema. E vorba de vestita ├«n epoc─â afacere a Societ─â┼úii tramvaielor electrice din Bucure┼čti. Acea societate, care a ├«nfiin┼úat ├«n Bucure┼čti tramvaiul electric, a fost ├«ntemeiat─â, ├«n 1908, primar al Capitalei fiind Vintil─â Br─âtianu, fratele s─âu Ion I.C. (Ionel), fiind premierul Rom├óniei. ├Äntemeierea acestei Societ─â┼úi a tramvaielor electrice a fost, de fapt, o afacere liberal─â, patronat─â de o banc─â liberal─â, ac┼úiunile fiind achizi┼úionate, cu prec─âdere, de oameni politici ┼či de afaceri liberali (un lot important de ac┼úiuni a fost achizi┼úionat ┼či de Basset, secretarul particular al regelui Carol I). Dar la 29 decembrie 1910 se schimb─â guvernul, premier devenind P.P. Carp, ┼čeful Partidului Conservator. Noul primar al Capitalei , Matache Dobrescu, i-a adus la cuno┼čtin┼ú─â panamaua (├á propos ce act uria┼č de corup┼úie a fost ┼či construirea canalului Panama!) lui Al. Marghiloman, ministru de Interne. Acesta l-a ├«ncuno┼čtiin┼úat, de ├«ndat─â, pe premier. Carp a luat foc, declan┼č├«nd mari ostilit─â┼úi ├«mpotriva Partidului Na┼úional Liberal, ├«n frunte cu Ion I.C. Br─âtianu, pe care l-a incriminat de corup┼úie ├«nc─â ├«n februarie 1911, adic─â la nici dou─â luni ├«ncheiate de la venirea la guvern. Ostilit─â┼úile, ne├«nchipuit de dure, s-au desf─â┼čurat ├«n pres─â, ├«n justi┼úie, ├«n parlament, ├«n strad─â, ├«n cabinetele Palatului Regal. ├Änfr├«ngerea lui P.P. Carp, care a demascat un efectiv act de corup┼úie, s-a produs, de fapt, ├«n parlament, unde opozi┼úia liberal─â a f─âcut front comun cu Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu. Carp era intransigent, declar├«nd regelui ┼či colegilor de guvern c─â Societatea liberal─â a tramvaielor electrice e o expresie tipic─â de "brigandagiu politic" ┼či c─â a o accepta ├«nseamn─â recunoa┼čterea dreptului familiei Br─âtianu la monopolizarea vie┼úii economice a ┼ú─ârii. Atunci, ├«n noiembrie 1911, Carp a rostit, ├«n Camera Deputa┼úilor vestitul discurs ├«n care a amenin┼úat PNL c─â ├«i va aplica "fierul ro┼ču" pentru c─â "s─â fii bogat ca rezultat al exploat─ârii statului, aceasta nu o admit". ┼×i ├«ntr-un discurs rostit ├«n Senat, Carp, adres├«ndu-se direct ┼čefului PNL, ├«i punea la ├«ndoial─â integritatea moral─â: "Domnule Br─âtianu, autoritatea moral─â a unui om politic nu se judec─â dec├«t dup─â dou─â lucruri ┼či nu se c├«┼čtig─â dec├«t printr-un singur mijloc. ├Än via┼úa ta privat─â s─â fii totdeauna corect, ├«n via┼úa ta public─â s─â fii totdeauna dezinteresat". Carp avea, negre┼čit, dreptate ├«n justi┼úiarismul s─âu. Dar ignora c─â, de fapt, corup┼úia e un fenomen inevitabil ├«n via┼úa public─â ┼či c─â acesta, descoperit ├«n 1910, nu era deloc singurul. Br─âtianu l-a ├«ncuno┼čtiin┼úat pe suveran c─â el consider─â vorbele infamante ale lui Carp rostite ├«n plin parlament o efectiv─â declara┼úie de r─âzboi ┼či, dac─â nu le retracteaz─â sau - mai bine - nu pleac─â de bun─â voie de la conducerea guvernului, ├«n ┼úar─â va fi r─âzboi civil. Regele nu putea tolera aceast─â ├«ncle┼čtare politic─â vecin─â cu r─âzboiul civil. Taki┼čtii, alia┼úi fideli ai liberalilor, cereau c─â P.P. Carp s─â-i cear─â scuze publice lui Ionel Br─âtianu. Au urmat c├«teva luni de umilitoare ┼či iritante pertract─âri, Carp (┼čtiind dreptatea de partea sa) neput├«nd accepta condi┼úiile regelui ┼či ale lui Take Ionsecu. A intervenit ┼či justi┼úia care consider├«nd legalitatea actului de constituire a Societ─â┼úii tramvaielor electrice din Bucure┼čti a respins cererea guvernului de desfiin┼úare a acelei Societ─â┼úi, ┼či ├«n prima instan┼ú─â ┼či la cea de apel ┼či la Curtea de Casa┼úie. Corup┼úia l-a ├«ngenunchiat pe Carp, silit s─â demisioneze ├«n 14 octombrie 1912, ├«nlocuit fiind de Titu Maiorescu, care a promis c─â va fi o formul─â tranzitorie, el form├«nd un cabinet de mini┼čtri de concentrare conservatoare (adic─â ├«mpreun─â cu taki┼čtii). Asta de┼či Maiorescu ┼čtia bine de la ├«nalt─â surs─â c─â regele nu-l mai dorea pe Carp premier ┼či nu-l va accepta. Maiorescu a guvernat ┼úara p├«n─â la 4 ianuarie 1914, ├«nlocuit fiind - cum altfel? - de Ion I.C. Br─âtianu, ├«n fruntea unui guvern liberal. Carp nu a uitat niciodat─â felonia prietenului s─âu de o via┼ú─â care, de dragul vanit─â┼úii de a fi premier, a tr─âdat o amici┼úie de o via┼ú─â (Dar, nu suna un aforism al lui T. Maiorescu astfel: "Nu exist─â prieteni ├«n politic─â, exist─â numai prieteni politici"?). A p─âstrat ranchiuna ┼či ├«n fa┼úa morm├«ntului deschis al celui ce ├«l ├«n┼čelase ├«n 1912, refuz├«nd invita┼úia lui Marghiloman de a participa la ├«nmorm├«ntarea lui T. Maiorescu, ├«n iunie 1917. I-ar fi r─âspuns cinic lui Marghiloman cu interoga┼úia "De ce s─â-i fac lui Maiorescu o polite┼ú─â pe care nu mi-o va putea ├«napoia". Revenind, s─â spun ├«nc─â o dat─â c─â actul corup┼úiei, dezv─âluit ┼či condamnat de P.P. Carp, a sf├«r┼čit prin a-l ├«ngenunchia pe b─âtr├«nul politician, om politic, ├«ntr-adev─âr, de o integritate moral─â irepro┼čabil─â. Corup┼úia, legalizat─â, a triumfat, a┼čadar, ├«nc─â o dat─â. ┼×i ea fusese f─âptuit─â de ┼čeful PNL care, ├«n 1914-1919, s-a dovedit a fi, totu┼či, un mare b─ârbat de stat, contribuind esen┼úial la crearea Rom├óniei Mari. Ceea ce ar putea duce la ├«ncheierea c─â fenomenul corup┼úiei e mai pu┼úin important dec├«t capacitatea politic─â de a conduce ├«n clipe grele, o ┼úar─â, dus─â spre victorie de r─âsunet ┼či hot─âr├«toare pentru destinul ei. Cine ar putea r─âspunde la aceast─â teribil─â interoga┼úie?

Un alt caz de corup┼úie incontestabil─â a fost, ├«n 1929, vestita afacere Skoda, care s-a petrecut sub guvernarea na┼úional-┼ú─âr─ânist─â Iuliu Maniu, ├«n fruntea Ministerului Armatei fiind generalul Henri Cihoski. Departe de a-l face vinovat pe Iuliu Maniu de corup┼úie (om de o integritate moral─â absolut─â) sau chiar, direct, pe generalul Cihoski. Dar corup┼úie a fost. S-a ├«nt├«mplat c─â la ├«ncheierea unui contract de achizi┼úie de armament de la firma cehoslovac─â Skoda s-a descoperit, apoi, c─â pre┼úurile convenite erau dispropor┼úionat de mari fa┼ú─â de cele ├«ndeob┼čte practicate de alte firme. Cineva a ├«ncasat, cu aceast─â ocazie, un comision consistent. C├«nd scandalul a izbucnit ├«n pres─â ┼či ├«n parlament, regele Carol al II-lea a voit s─â se r─âzbune, f─âc├«ndu-l vinovat pe fostul ┼čef al guvernului, nimeni altul dec├«t chiar Iuliu Maniu. De┼či din cauza acestui scandal s-a sinucis, totu┼či, un general responsabil cu aprovizionarea armatei, regele ┼či mini┼čtrii s─âi nu l-au putut implica pe Iuliu Maniu pentru bunul motiv c─â acesta era un om perfect onest. C─â daunele economice pentru ┼úar─â s-au produs sub un guvern de el condus, era incontestabil. Totu┼či el era absolut nevinovat ┼či, cu toat─â obstina┼úia regelui ┼či a scandalului provocat de pres─â, nu a putut fi implicat ca vinovat. P├«n─â la urm─â, s-a acreditat ipoteza (nici aceasta dovedit─â) c─â o parte a comisionului oneros l-ar fi ├«ncasat unul dintre nepo┼úii de sor─â ai lui Maniu, Zaharia Boil─â. Regele, de vreme ce nu-l putea implica direct pe Iuliu Maniu, inamicul s─âu intransigent, a renun┼úat la scandalul afacerii Skoda, care f─âcuse mult─â larm─â ├«n pres─â ┼či ├«n parlament, d├«nd dispozi┼úii de stingere. Dar, indiferent cine a fost vinovatul s─âu beneficiarul, un act de corup┼úie efectiv─â s-a petrecut atunci cu furniturile de r─âzboi ale firmei Skoda. ┼×i exemplele ar putea continua.

Dar azi? Corup┼úia e ├«n floare, sfid├«nd nu onestitatea, ci chiar bunul-sim┼ú prin propor┼úii ┼či consisten┼ú─â. ┼×i mai toate actele de corup┼úie (s─â nu mai lu─âm, aici, ├«n considerare, mituirea func┼úionarului public) se petrec ├«n vecin─âtatea propriet─â┼úilor de stat, majoritare ├«nc─â, din p─âcate, ├«n economia rom├óneasc─â. Un ├«ntreprinz─âtor particular n-are, ├«n general, cum se ├«nfrupta din proprietatea statului, el uz├«nd, mai ales, de coruperea func┼úionarilor publici. Grav, extrem de grav, e c─â acest cataclism al corup┼úiei a p─âtruns ┼či ├«n justi┼úie, iar destui oameni politici (beneficiind de statutul lor public) se ├«nfrupt─â din averea statului f─âr─â scrupule. Vorba lui Petre Carp din 1911 acestea s├«nt acte de "brigandagiu politic". ┼×i nu e speran┼ú─â de eradicare a flagelului c├«t─â vreme dureaz─â tranzi┼úia, de vreme ce poli┼úia, chiar ea, "colaboreaz─â" cu infractorii, adun├«nd resurse pentru construirea unor vile sfid─âtor somptuoase ┼či ma┼čini str─âine scumpe ┼či de mare randament.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.