Corup╚Ťia ca fenomen general

23 septembrie 2010
Cine f─âcea jocurile? jpeg

(Ap─ârut ├«n Dilema veche, nr. 448, 28 sept - 4 oct 2001, la tema Foloasele ╚Öi ponoasele corup╚Ťiei)

Corup┼úia e un fenomen social ce a ap─ârut odat─â cu societatea omeneasc─â c├«t de c├«t organizat─â. Desigur, face ravagii mai ales ├«n economiile centralizate. Dar fenomenul e o prezen┼ú─â primejdioas─â ┼či ├«n economiile neetatizate ┼či necentralizate, adic─â ├«n economiile normale, numite de pia┼ú─â. Unde nu e o realitate ap─âs─âtoare fenomenul corup┼úiei? Ce ┼úar─â din lume, ├«nainte ┼či acum, n-are parte de acest flagel? Ziarele s├«nt pline de informa┼úii demascatoare privind corup┼úia de care se fac vinova┼úi ┼čefi de stat importan┼úi ┼či abia pridide┼čti s─â le ├«nregistrezi ca st─âri de fapt, pentru c─â vin mereu altele care le iau locul ├«n aten┼úia opiniei publice. Mai ├«nainte cu un deceniu ┼či mai bine Partidul Democrat Cre┼čtin din Italia a fost "eroul" unei asemenea dezv─âluiri. ┼×i scandalul a fost at├«t de mare ┼či corup┼úia at├«t de ad├«nc─â ┼či ramificat─â ├«nc├«t, repede, acest partid a fost exclus din harta vie┼úii politice intaliene. ┼×i asta dup─â ce acest partid a condus efectiv Italia timp de c├«teva decenii bune, fo┼čti premieri ┼či alte notabilit─â┼úi suspuse au intrat ├«n arcanele justi┼úiei. Fostul cancelar al Germaniei, Helmut Kohl, era un conduc─âtor mult stimat, erou al reunific─ârii Germaniei. ┼×i, totu┼či, presa a dezv─âluit actele de corup┼úie de care s-a f─âcut vinovat primind - ca pre┼čedinte de partid - foloase necuvenite, adic─â subven┼úii ascunse, necomunicate organismelor fiscale. Scandalul a fost imens. ┼×i opinia public─â l-a sanc┼úionat aspru, Partidul Democrat Cre┼čtin pierz├«nd alegerile, de┼či Kohl ├«┼či d─âduse mai ├«nainte demisia, fiind ast─âzi un simplu particular, f─âr─â nici o demnitate oficial─â. ├Än Fran┼úa, tot presa a dezv─âluit c─â actualul pre┼čedinte al Fran┼úei, Jacques Chirac, pe vremea c├«nd era numai primar al Parisului, a f─âptuit abuzuri intr├«nd sub inciden┼úa corup┼úiei. Deocamdat─â, calitatea sa preziden┼úial─â ├«l a┼čeaz─â ├«n zona imunit─â┼úii, ap─âr├«ndu-l de situa┼úia de a r─âspunde chem─ârilor organelor de anchet─â. Se a┼čteapt─â ie┼čirea sa din demnitatea preziden┼úial─â, c├«nd, ├«ncet├«nd imunitatea, va fi anchetat ┼či, probabil, judecat. Scandalurile legate de fenomenul corup┼úiei au zguduit via┼úa politic─â a Japoniei, s-au schimbat premieri ┼či partide de la conducerea ┼ú─ârii ┼či lucrurile, acolo, ├«nc─â nu s-au potolit cu totul. Pre┼čedintele Filipinelor, demascat c─â a fost corupt, a fost nevoit, finalmente, s─â demisioneze. ┼×i fapte ca acestea ar putea fi, ├«n continuare, amintite. De cur├«nd, de exemplu, ministrului Ap─âr─ârii din guvernul german i s-a imputat c─â s-a folosit de avionul statului pentru treburi cu totul particular - sentimentale ┼či demisia lui e iminent─â. Toate aceste fapte pomenite dovedesc c─â actul corup┼úiei se produce atunci c├«nd se abuzeaz─â, prin func┼úiunile publice de┼úinute, de averea statului. De obicei, asta se petrece c├«nd se achizi┼úioneaz─â pentru nevoile statului un produs sau mai multe. Atunci, comisionul primit, fraudulos, de personalitatea care ├«ncheie contractul ├«n numele statului, na┼čte fenomenul corup┼úiei. Dar mai s├«nt sumedenie de situa┼úii c├«nd corup┼úia se produce totdeauna de c─âtre personalit─â┼úi cu ├«nalte func┼úiuni publice care primesc, ele, sau membri ai familiei lor, a┼ča-numitele foloase necuvenite.

Via┼úa politic─â rom├óneasc─â, dinainte ┼či de ast─âzi, a cunoscut ┼či cunoa┼čte acte de corup┼úie de tot felul. S─â pomenesc de un caz petrecut ├«n 1910, de care am mai relatat, cu alt prilej, ├«n revista Dilema. E vorba de vestita ├«n epoc─â afacere a Societ─â┼úii tramvaielor electrice din Bucure┼čti. Acea societate, care a ├«nfiin┼úat ├«n Bucure┼čti tramvaiul electric, a fost ├«ntemeiat─â, ├«n 1908, primar al Capitalei fiind Vintil─â Br─âtianu, fratele s─âu Ion I.C. (Ionel), fiind premierul Rom├óniei. ├Äntemeierea acestei Societ─â┼úi a tramvaielor electrice a fost, de fapt, o afacere liberal─â, patronat─â de o banc─â liberal─â, ac┼úiunile fiind achizi┼úionate, cu prec─âdere, de oameni politici ┼či de afaceri liberali (un lot important de ac┼úiuni a fost achizi┼úionat ┼či de Basset, secretarul particular al regelui Carol I). Dar la 29 decembrie 1910 se schimb─â guvernul, premier devenind P.P. Carp, ┼čeful Partidului Conservator. Noul primar al Capitalei , Matache Dobrescu, i-a adus la cuno┼čtin┼ú─â panamaua (├á propos ce act uria┼č de corup┼úie a fost ┼či construirea canalului Panama!) lui Al. Marghiloman, ministru de Interne. Acesta l-a ├«ncuno┼čtiin┼úat, de ├«ndat─â, pe premier. Carp a luat foc, declan┼č├«nd mari ostilit─â┼úi ├«mpotriva Partidului Na┼úional Liberal, ├«n frunte cu Ion I.C. Br─âtianu, pe care l-a incriminat de corup┼úie ├«nc─â ├«n februarie 1911, adic─â la nici dou─â luni ├«ncheiate de la venirea la guvern. Ostilit─â┼úile, ne├«nchipuit de dure, s-au desf─â┼čurat ├«n pres─â, ├«n justi┼úie, ├«n parlament, ├«n strad─â, ├«n cabinetele Palatului Regal. ├Änfr├«ngerea lui P.P. Carp, care a demascat un efectiv act de corup┼úie, s-a produs, de fapt, ├«n parlament, unde opozi┼úia liberal─â a f─âcut front comun cu Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu. Carp era intransigent, declar├«nd regelui ┼či colegilor de guvern c─â Societatea liberal─â a tramvaielor electrice e o expresie tipic─â de "brigandagiu politic" ┼či c─â a o accepta ├«nseamn─â recunoa┼čterea dreptului familiei Br─âtianu la monopolizarea vie┼úii economice a ┼ú─ârii. Atunci, ├«n noiembrie 1911, Carp a rostit, ├«n Camera Deputa┼úilor vestitul discurs ├«n care a amenin┼úat PNL c─â ├«i va aplica "fierul ro┼ču" pentru c─â "s─â fii bogat ca rezultat al exploat─ârii statului, aceasta nu o admit". ┼×i ├«ntr-un discurs rostit ├«n Senat, Carp, adres├«ndu-se direct ┼čefului PNL, ├«i punea la ├«ndoial─â integritatea moral─â: "Domnule Br─âtianu, autoritatea moral─â a unui om politic nu se judec─â dec├«t dup─â dou─â lucruri ┼či nu se c├«┼čtig─â dec├«t printr-un singur mijloc. ├Än via┼úa ta privat─â s─â fii totdeauna corect, ├«n via┼úa ta public─â s─â fii totdeauna dezinteresat". Carp avea, negre┼čit, dreptate ├«n justi┼úiarismul s─âu. Dar ignora c─â, de fapt, corup┼úia e un fenomen inevitabil ├«n via┼úa public─â ┼či c─â acesta, descoperit ├«n 1910, nu era deloc singurul. Br─âtianu l-a ├«ncuno┼čtiin┼úat pe suveran c─â el consider─â vorbele infamante ale lui Carp rostite ├«n plin parlament o efectiv─â declara┼úie de r─âzboi ┼či, dac─â nu le retracteaz─â sau - mai bine - nu pleac─â de bun─â voie de la conducerea guvernului, ├«n ┼úar─â va fi r─âzboi civil. Regele nu putea tolera aceast─â ├«ncle┼čtare politic─â vecin─â cu r─âzboiul civil. Taki┼čtii, alia┼úi fideli ai liberalilor, cereau c─â P.P. Carp s─â-i cear─â scuze publice lui Ionel Br─âtianu. Au urmat c├«teva luni de umilitoare ┼či iritante pertract─âri, Carp (┼čtiind dreptatea de partea sa) neput├«nd accepta condi┼úiile regelui ┼či ale lui Take Ionsecu. A intervenit ┼či justi┼úia care consider├«nd legalitatea actului de constituire a Societ─â┼úii tramvaielor electrice din Bucure┼čti a respins cererea guvernului de desfiin┼úare a acelei Societ─â┼úi, ┼či ├«n prima instan┼ú─â ┼či la cea de apel ┼či la Curtea de Casa┼úie. Corup┼úia l-a ├«ngenunchiat pe Carp, silit s─â demisioneze ├«n 14 octombrie 1912, ├«nlocuit fiind de Titu Maiorescu, care a promis c─â va fi o formul─â tranzitorie, el form├«nd un cabinet de mini┼čtri de concentrare conservatoare (adic─â ├«mpreun─â cu taki┼čtii). Asta de┼či Maiorescu ┼čtia bine de la ├«nalt─â surs─â c─â regele nu-l mai dorea pe Carp premier ┼či nu-l va accepta. Maiorescu a guvernat ┼úara p├«n─â la 4 ianuarie 1914, ├«nlocuit fiind - cum altfel? - de Ion I.C. Br─âtianu, ├«n fruntea unui guvern liberal. Carp nu a uitat niciodat─â felonia prietenului s─âu de o via┼ú─â care, de dragul vanit─â┼úii de a fi premier, a tr─âdat o amici┼úie de o via┼ú─â (Dar, nu suna un aforism al lui T. Maiorescu astfel: "Nu exist─â prieteni ├«n politic─â, exist─â numai prieteni politici"?). A p─âstrat ranchiuna ┼či ├«n fa┼úa morm├«ntului deschis al celui ce ├«l ├«n┼čelase ├«n 1912, refuz├«nd invita┼úia lui Marghiloman de a participa la ├«nmorm├«ntarea lui T. Maiorescu, ├«n iunie 1917. I-ar fi r─âspuns cinic lui Marghiloman cu interoga┼úia "De ce s─â-i fac lui Maiorescu o polite┼ú─â pe care nu mi-o va putea ├«napoia". Revenind, s─â spun ├«nc─â o dat─â c─â actul corup┼úiei, dezv─âluit ┼či condamnat de P.P. Carp, a sf├«r┼čit prin a-l ├«ngenunchia pe b─âtr├«nul politician, om politic, ├«ntr-adev─âr, de o integritate moral─â irepro┼čabil─â. Corup┼úia, legalizat─â, a triumfat, a┼čadar, ├«nc─â o dat─â. ┼×i ea fusese f─âptuit─â de ┼čeful PNL care, ├«n 1914-1919, s-a dovedit a fi, totu┼či, un mare b─ârbat de stat, contribuind esen┼úial la crearea Rom├óniei Mari. Ceea ce ar putea duce la ├«ncheierea c─â fenomenul corup┼úiei e mai pu┼úin important dec├«t capacitatea politic─â de a conduce ├«n clipe grele, o ┼úar─â, dus─â spre victorie de r─âsunet ┼či hot─âr├«toare pentru destinul ei. Cine ar putea r─âspunde la aceast─â teribil─â interoga┼úie?

Un alt caz de corup┼úie incontestabil─â a fost, ├«n 1929, vestita afacere Skoda, care s-a petrecut sub guvernarea na┼úional-┼ú─âr─ânist─â Iuliu Maniu, ├«n fruntea Ministerului Armatei fiind generalul Henri Cihoski. Departe de a-l face vinovat pe Iuliu Maniu de corup┼úie (om de o integritate moral─â absolut─â) sau chiar, direct, pe generalul Cihoski. Dar corup┼úie a fost. S-a ├«nt├«mplat c─â la ├«ncheierea unui contract de achizi┼úie de armament de la firma cehoslovac─â Skoda s-a descoperit, apoi, c─â pre┼úurile convenite erau dispropor┼úionat de mari fa┼ú─â de cele ├«ndeob┼čte practicate de alte firme. Cineva a ├«ncasat, cu aceast─â ocazie, un comision consistent. C├«nd scandalul a izbucnit ├«n pres─â ┼či ├«n parlament, regele Carol al II-lea a voit s─â se r─âzbune, f─âc├«ndu-l vinovat pe fostul ┼čef al guvernului, nimeni altul dec├«t chiar Iuliu Maniu. De┼či din cauza acestui scandal s-a sinucis, totu┼či, un general responsabil cu aprovizionarea armatei, regele ┼či mini┼čtrii s─âi nu l-au putut implica pe Iuliu Maniu pentru bunul motiv c─â acesta era un om perfect onest. C─â daunele economice pentru ┼úar─â s-au produs sub un guvern de el condus, era incontestabil. Totu┼či el era absolut nevinovat ┼či, cu toat─â obstina┼úia regelui ┼či a scandalului provocat de pres─â, nu a putut fi implicat ca vinovat. P├«n─â la urm─â, s-a acreditat ipoteza (nici aceasta dovedit─â) c─â o parte a comisionului oneros l-ar fi ├«ncasat unul dintre nepo┼úii de sor─â ai lui Maniu, Zaharia Boil─â. Regele, de vreme ce nu-l putea implica direct pe Iuliu Maniu, inamicul s─âu intransigent, a renun┼úat la scandalul afacerii Skoda, care f─âcuse mult─â larm─â ├«n pres─â ┼či ├«n parlament, d├«nd dispozi┼úii de stingere. Dar, indiferent cine a fost vinovatul s─âu beneficiarul, un act de corup┼úie efectiv─â s-a petrecut atunci cu furniturile de r─âzboi ale firmei Skoda. ┼×i exemplele ar putea continua.

Dar azi? Corup┼úia e ├«n floare, sfid├«nd nu onestitatea, ci chiar bunul-sim┼ú prin propor┼úii ┼či consisten┼ú─â. ┼×i mai toate actele de corup┼úie (s─â nu mai lu─âm, aici, ├«n considerare, mituirea func┼úionarului public) se petrec ├«n vecin─âtatea propriet─â┼úilor de stat, majoritare ├«nc─â, din p─âcate, ├«n economia rom├óneasc─â. Un ├«ntreprinz─âtor particular n-are, ├«n general, cum se ├«nfrupta din proprietatea statului, el uz├«nd, mai ales, de coruperea func┼úionarilor publici. Grav, extrem de grav, e c─â acest cataclism al corup┼úiei a p─âtruns ┼či ├«n justi┼úie, iar destui oameni politici (beneficiind de statutul lor public) se ├«nfrupt─â din averea statului f─âr─â scrupule. Vorba lui Petre Carp din 1911 acestea s├«nt acte de "brigandagiu politic". ┼×i nu e speran┼ú─â de eradicare a flagelului c├«t─â vreme dureaz─â tranzi┼úia, de vreme ce poli┼úia, chiar ea, "colaboreaz─â" cu infractorii, adun├«nd resurse pentru construirea unor vile sfid─âtor somptuoase ┼či ma┼čini str─âine scumpe ┼či de mare randament.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.