Cine e românii şi ce vrea ei?

19 octombrie 2012
Cine e românii şi ce vrea ei? jpeg

Apărut în Dilema veche, nr.105, 26 Ian 2006

Simplu, complicat sau inutil?

Lumea poate fi simplă sau complicată. Depinde de fiecare dintre noi cum vrea să se uite la ea. Oamenii au ocupaţii diferite: Dorel descarcă nisipul din remorcă cu lopata. Gigel acţionează maneta şi remorca se descarcă automat. Maria preferă să privească cerul. Printr-o lentilă. Carmen are o hîrtie de ştampilat pentru fiecare gînd, pentru fiecare faptă. Alex construieşte case, cocoţat pe schele. Tudor împarte lumea în nebuni şi în mişei.

Fiecare dintre ei a ales o altă strategie de viaţă. Că sîntem sau nu de acord, fiecare are, în felul lui, dreptate să procedeze astfel. La urma urmei, plăcutul, ca şi frumosul, are nenumărate feţe.
Problema este că toată varietatea asta poate crea confuzii, dacă nu eşti deprins cît de cît să te descurci în desişul ei. Mai simplu ar fi ca oamenii să fie simpli, unidimensionali, perfect predictibili.

Dacă orice german ar fi tacticos, orice american - pragmatic, iar orice italian ar vorbi non-stop, lucrurile ar fi foarte simple. Am şti imediat cum să-i abordăm pe fiecare. Sau măcar pe majoritatea lor, acceptînd şi unele excepţii, de dragul regulii.

Din nefericire pentru cei ce îşi doresc astfel de lucruri simple, încununate de victorii facile ale înţelegerii, lumea nu e chiar aşa de simplă. În afară de alb şi negru, o infinitate de nuanţe ne populează existenţa. Iar asta se petrece pentru o infinitate de dimensiuni, fiecare din ele definitorie şi importantă pentru fiecare individ în parte.

Începutul modernităţii a fost caracterizat intelectual de încercarea de a menţine lumea simplă, controlabilă. Progresul tehnic aducea cu el incertitudinile legate de o schimbare din ce în ce mai rapidă, implicînd contacte frecvente cu lumi, oameni şi moduri de viaţă diferite. Nevoia de a pune etichete simplificatoare apărea ca o reacţie firească. Elitele încercau să diferenţieze fiecare popor şi rasă de alte naţii, uşurînd înţelegerea lumii, ca şi definirea unei identităţi proprii, în contextul constituirii statelor-naţiune. Era şi o cale de a afirma superioritatea unor naţiuni faţă de celelalte.

Pentru mulţi (vezi excelenta carte a Monicăi Heintz, Etica muncii la românii de azi, Editura Curtea Veche, 2005), intelectualitatea românească încă mai are obsesia de a identifica acel ceva unic, irepetabil, definitoriu pentru poporul român. Senzaţia mea este că am început de destul timp să scăpam de obsesia în cauză, de concentrarea neproductivă a eforturilor în această direcţie. Nu pot însă să neg că o bună parte a societăţii trăieşte cu iluzia unei divinităţi neînţelese a românismului...

Util

Totuşi întrebarea din titlu nu este tocmai inutilă. E folositor să ştii cum eşti la un moment dat, cum gîndeşti şi cum te comporţi, tu şi cei din jurul tău. Te ajută să te înţelegi mai bine, să te compari şi să te cunoşti prin raportare la ceilalţi.

Trăsăturile unui popor nu există per se, aşa cum trăsăturile umanităţii sînt greu de definit în absenţa unor extratereştri (ce i-o fi făcînd pe oameni diferiţi faţă de alte trestii gînditoare?). Atributele dominante ale poporului pot fi însă bine definite la fiecare moment istoric şi prin raportare la alte popoare. Societăţile, ca şi oamenii, se schimbă însă în timp. Întîmplător sau nu, cele europene au urmat cu toate, mai devreme sau mai tîrziu, cam aceeaşi direcţie. În ultimele secole, ele au fost, pe rînd, tradiţionale - experimentînd cu toate autoritarismul. Unele s-au modernizat mai repede, altele (cu precădere în Est) continuă sau abia încep să se modernizeze. Mai ales cele vestice trec de cîteva decenii, uşor-uşor, către altceva, postmodern.

Aceste schimbări nu sînt omogene. Nici o societate nu trece simultan, în întregul ei, de la un stagiu la altul şi nici nu există limite clare între stagii. Ele sînt mai degrabă nişte etichete simbolice, vag definite. Unele grupuri, regiuni sau indivizi se schimbă mai repede, alţii mai încet. Ţările nordice se află în avangarda postmodernităţii valorilor sociale, dar mai găseşti printre ele semnificative enclave profund tradiţionale. La extrema opusă (dintre ţările europene), în Albania - spre exemplu - întîlneşti grupuri complet postmoderne.

Categoriile vehiculate mai sus denotă şi moduri de a gîndi, iar cele dominante într-o societate devin atributele definitorii ale acelei societăţi, ale acelui popor. A te întreba cum sînt românii - departe de a fi o copilărie cum o sugerează titlul articolului - este un lucru serios, important. Desigur însă, să proclami ca pe un adevăr absolut unicitatea şi persistenţa românismului, să protestezi împotriva alterării acestuia riscă să fie, în contemporaneitate, doar un teribilism demagogic. De aici nevoia de a lua lucrurile mai în glumă, aşa cum o face titlul.

Dincolo de toate acestea, să nu uităm că învăţăm cu toţii la şcoală, iar mai apoi modelăm zilnic prin interacţiunea cu co-naţionalii noştri, o sumedenie de stereotipuri identitare care ne marchează mai apoi întreaga viaţă. Învăţăm că sîntem, ca naţie, ospitalieri, harnici, deştepţi, cinstiţi, cu suflet poetic, persecutaţi de alţii, aleşii lui Dumnezeu.

Haideţi să speculăm un pic asupra cîtorva dintre aceste stereotipuri!

Ospitalieri?
Carol I ne-a găsit a fi ospitalieri. Acesta ar fi un fapt. Legenda zice că Lisimah, macedoneanul, ne-a găsit a fi la fel de ospitalieri. Sau cel puţin aşa i s-a părut a fi Dromihete, despre care ne place să zicem că ne-a fost strămoş. Există numeroase alte mărturii ale unor călători vestici, care ne-au găsit încă din vechime a fi ospitalieri. Este un fapt.

James Cook şi alţi exploratori i-au găsit pe aborigeni a fi serviabili şi ospitalieri. Nişte sălbatici de treabă, aşa cum le-o cerea eticheta. Bronislaw Malinowsky şi alţi antropologi au zis, mai tîrziu, acelaşi lucru despre populaţiile cu care au intrat în contact. La fel se întîmplă şi dacă ne uităm astăzi pe Discovery Channel sau National Geographic: toate populaţiile izolate de lume, pentru care tehnologia noastră nu există, se dovedesc a fi izbitor de ospitaliere la interacţiunea iniţială cu străinul bizar venit să îi viziteze.

Cînd culegem datele în cadrul unor sondaje de opinie, cîteva zeci de operatori de interviu pleacă în cîteva zeci de localităţi răspîndite în ţară şi intervievează cam o mie de interlocutori. Operatorii experimentaţi evită oraşele, în special pe cele mari, preferă locuri îndepărtate, mai sărace în infrastructură, în care mai rar calcă unul străin de sat: acolo eşti mai bine primit, ai şanse bune de a fi omenit cu un pahar de vin, cu o cafea, cu puţină dulceaţă.

Mi se pare numai mie sau e vorba de nişte indivizi mai evoluaţi tehnologic, primiţi din curiozitate, teamă şi ospitalitate de către alţi oameni, cu resurse materiale mai puţine?

Deştepţi?
Greu de spus. Dacă ne luăm după rezultatele la olimpiadele şcolare, sîntem (surpriză?) un pic mai sus de jumătatea clasamentului. Dacă ne luăm după testele internaţionale, la care răspund, o dată la cîţiva ani elevii de clasa a VIII-a, sîntem tot acolo (sau, dacă luăm în considerare doar Europa, ne clasăm cu brio pe una din ultimele poziţii). Asta nu zice însă nimic despre inteligenţa nativă. E posibil să fie vorba de un sistem de învăţămînt prost gîndit (ce e drept, e bizar că sistemul acesta nu vine din neant, ci e gîndit de aceiaşi oameni inteligenţi care mai apoi pătimesc de pe urma sa).
Am putea să vedem şi cîţi inventatori, muzicieni, scriitori, ingineri, doctori, cărturari etc. celebri am dat omenirii. Putem raporta numărul lor la dimensiunea populaţiei - ca să nu ne facă americanii concurenţă neloială - şi să ne comparăm cu alţii. Ce e drept însă, comparaţia ar putea să fie un pic strîmbă, date fiind diferenţele de dezvoltare, de tehnologie, de bani, care ar putea împiedica inteligenţa să se manifeste...

Harnici?
Conform Eurostat (Biroul de statistică al Comunităţii Europene), românii care muncesc, lucrează în medie 41,4 ore pe săptămînă în ocupaţia principală, adică cel mai mult între statele membre sau candidate la UE. Considerînd şi al doilea job, ajungem pe la 51 de ore, la fel ca turcii, cu cîteva ore bune pe săptămînă mai mult decît locul 3. Cea mai mare parte a acestor munci este realizată în sectoare slab productive. În plus, pentru mulţi, o parte din timpul de lucru este încă... timp liber. E greu de spus prin urmare dacă sîntem chiar cei mai harnici, însă sigur nu sîntem între cei puturoşi!

Invidiaţi? Blagosloviţi? Persecutaţi?
Mulţi te-au duşmănit, că eşti neam blagoslovit. Aşa e! De aceea UE, Rusia, China şi SUA se bat astăzi să se integreze alături de noi. E adevărat că, fiind "pavăza creştinătăţii", i-am ţinut pe turci departe de Paris. Parcă însă la fel au făcut şi bulgarii, ungurii, sîrbii... Cît despre războaie, ţările europene au avut în Evul Mediu o tradiţie în a se ataca unele pe celelalte. Nu văd de ce noi ne-am crede mai invidiaţi sau mai persecutaţi decît alţii.

Mîndria de a fi român - ce spune statistica

European/World Values Survey, un sondaj de opinie periodic, oferă oportunitatea de a vedea cît de mîndri de naţionalitatea lor sînt locuitorii din 81 de ţări. Jumătate dintre români sînt "foarte mîndri" de etnia lor, similar scorurilor înregistrate de britanici, unguri, danezi sau armeni. Mîndria de fi român, pentru români, este mai ridicată decît cea de a fi francez, pentru francezi, sau de a fi italian, pentru italieni (lista poate continua cu Suedia, Germania, Bulgaria, Olanda, Belgia etc.). La polul opus, austriecii, polonezii, albanezii, finlandezii, turcii şi alte popoare europene sînt mai mîndri de naţionalitatea lor decît media. Cu alte cuvinte, românii se plasează cam la media europeană în ce priveşte mîndria faţă de propria apartenenţă etnică.

Ce înseamnă totuşi a fi român
Pentru fiecare dintre noi, a fi român înseamnă altceva. Pentru unii, românismul este echivalentul buricului tîrgului, pentru alţii, e capătul pămîntului. Unii sînt fericiţi, alţii suferă că s-au născut aici.

Pentru mine, românii sînt oameni ca oricare alţii. Nu sînt nativ mai proşti ori mai deştepţi, mai harnici sau mai puturoşi, mai buni sau mai răi, mai calmi sau mai nervoşi. Se nasc la fel ca ceilalţi. Expresiile noastre comportamentale sînt însă determinate de diferite stagii de dezvoltare socială, în care se află societăţile cu care ne comparăm.

Comparaţia este şi ea cu dublu sens. Noi ne definim în stereotipuri pozitive. Alţii ar putea avea o altă părere. Un sondaj realizat recent în Polonia identifica ţiganii drept etnia valorizată cel mai negativ de către polonezi. Pe locul următor erau românii.

Francezii au iniţiat anul trecut sondaje în ţările vecine pentru a afla cum sînt văzuţi. Rezultatul i-a surprins: vecinii lor îi defineau în principal cu trăsături negative. Oare ce opinie or avea bulgarii, ucrainenii, sîrbii, ungurii şi moldovenii despre noi? Merită oare să cerem Guvernului să dea nişte bani ca să aflăm asta?

Dincolo de stereotipuri - mărcile identitare
Dincolo de stereotipuri, există ceva care, în opinia mea, este mai important în a te defini. Acelaşi sondaj indică şi faptul că, în majoritatea ţărilor europene, România nefăcînd excepţie, oamenii se identifică mai degrabă prin locul de unde vin, prin localitate, nu prin ţara de apartenenţă.
Locul este spaţiul construit care poartă nume precise, familiare, precum numele străzilor, care are o geografie pe care o ştii cu ochii închişi.

Din păcate, nu este şi cazul nostru, unde graţie (şi) comunismului locurile se schimbă mereu, iar străzile, săracele, nu mai au nume. Amintiţi-vă de locul acela din Bucureşti numit ba Piaţa Palatului, ba Piaţa Revoluţiei. Sau despre strada cu atîtea nume că nu mai ştii cum o cheamă: Elisabeta (fostă Kogălniceanu) - sic!, Republicii, 6 Martie... Sau despre Calea Oilor din Ploieşti, care azi se cheamă Gheorghe Doja (un ploieştean get-beget!).

O altă marcă identitară puternică sînt obiceiurile. În America, Halloween, Thanksgiving şi 4 Iulie unesc întreaga naţiune. La noi, Ziua Naţională e plasată iarna, cînd numai de defilare şi mici cu bere nu îţi arde. Cît despre obiceiurile tradiţionale... Îmi amintesc cum în anii '70, copil fiind, făceam cîrduri de colindători şi mergeam cu Steaua pe 24 decembrie, mergeam cu Pluguşorul pe 31 şi cu Sorcova pe 1 ianuarie. Oamenii ne primeau cu nuci, covrigi, biscuiţi, mere - exact ca de Halloween. Spre sfîrşitul anilor '80, lucrurile au început să se schimbe. Colindătorii vroiau bani, nu dulciuri. Nu mai erau copii, ci vlăjgani. Începeau să vină din ce în ce mai devreme. În 2005 nu am fost surprins să fiu colindat pe 3 decembrie! Nu e de mirare că puţini mai primesc astăzi colindători. Iar cei ce vin cu Pluguşorul 7-8 zile în şir, pocnind cu petarde, în loc de bici, la ore la care oamenii mai şi dorm, luînd pauze de masă între blocuri, soldate cu resturi aruncate pe jos, nu fac altceva decît să polueze în continuare obiceiul, cîndva o marcă identitară.

Ce vor românii

Românii nu sînt, ei devin. Nu există trăsături native definitorii ale naţiei, ci doar moduri de a gîndi în schimbare. Stereotipurile care ne defineau ieri se prea poate să nu mai fie valabile astăzi, însă asta nu trebuie să ne îngrijoreze neapărat. În urmă cu cîteva mii de ani, probabil că încă ne ocupam cu vînatul, trăiam în alt spaţiu geografic şi dormeam sub cerul liber. Astăzi toate aceste atribute s-au schimbat. Nu cred însă că acesta este un lucru rău.

Ceea ce mie nu îmi place este că ne încălcăm sistematic elementele de continuitate reprezentate de mărcile identitare: obiceiurile tradiţionale, numele străzilor şi al locurilor. E posibil să fie o chestie de gust, dar persistenţa acestora cred că era ceea ce ne definea cu adevărat şi ceea ce contribuie cu adevărat la farmecul vieţii. Din fericire, încă nu e timpul trecut să ne reînviem adevărata tradiţie şi nu demagogia tradiţională la care ceilalţi europeni au cam renunţat. Nu e uşor, dar se poate. Totul este să vrem asta.
 

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.