Cafeaua, dulceaţa şi narghileaua

Cafeaua, dulceaţa şi narghileaua jpeg

(Apărut în Dilema veche, nr. 115, 6 aprilie 2006)

Dimineaţa spre prînz, cînd boierul se trezeşte, cafeluţa neagră îl aşteaptă aburind şi răspîndind în odaie aroma plăcută a gustului amărui. Apoi ea îl însoţeşte mai la fiecare masă, pînă tîrziu către miezul nopţii, cînd la ultima masă de seară abundenţa de bucate se stropeşte cu o altă filigea de cafea cît mai neagră şi cît mai amară.

La 1800, cafeaua ocupă un loc principal între plăcerile elitei aristocratice: pregătită cu mare grijă şi după modele turceşti, iar fiecare bucătărie beneficiază de "moară de măcinat" şi-un ibricuţ delicat. În salonaş, gata oricînd, tava cu cele şase zarfuri cu filigenele lor, cu linguriţe de argint, aşteaptă cafeaua aburind pentru a fi servită musafirilor. Ienăchiţă Văcărescu îşi aduce de la Viena "ibric de cafea cu 12 feluri de căni de Europa", cu "ibric pentru lapte", cu zaharniţă astfel încît bucăţica de zahăr să fie luată cu cleştele "aşa cum fac europenii" şi nu cu degetele. Toate acestea trebuiau să se aşeze bine pe o tavă în care să încapă "6 rînduri de ceşti" "cu farfurioarele lor pe dedesubt". Serviciul de cafea devine atît de important, că ajunge să facă parte din zestrea unei fete la măritat. Printre lucrurile de zestre (10 decembrie 1725) ale Stăncuţei Glogoveanu se regăsesc "12 filigene bune, cu zarfurile lor de argint; una tavă de argint, un ibric de argint de cafea". La 1792, Ilinca Hrisoscoleu primeşte "12 zarfuri (farfurioare) de argint cu feligenile lor (ceşti)"; Zmaranda Zărnescu primeşte, la 1794, numai "4 zarfuri de argint cu filigenele lor", pentru ca după 1800 să se treacă la "12 farfurioare de argint cu ceşcuţele lor, din cele suflate cu aur".

La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, Bucureştiul este invadat de o serie de cafenele. Aici se servea, pe lîngă obişnuita cafea, şi micul dejun ce consta în cafea cu lapte, pîine cu unt sau alte delicateţuri dorite de trecătorul înfometat. La 13 martie 1797, marele agă se arată îngrijorat de creşterea fără orînduială a numărului cafenelelor, existau deja 14, iar un oarecare Dumitrache, fost bacalbaşa, cerea "învoire" pentru a deschide o alta, aşa că îl refuză sub pretextul următor "înmulţirea cafenelelor nu este politiei acesteia şi obştii de nici un folos, ci de stricăciune".

Cafeaua este întotdeauna însoţită de dulceaţă servită şi ea în vase speciale: "şase farfurii de argint pentru dulceaţă cu linguriţe" primeşte Anastasia Deleanu la 1809. Aproape în fiecare casă există farfuriuţa de argint cu linguriţa ei pentru dulceaţă, la care se adaugă uneori chiseaua. Cămările au fie iarnă, fie vară rafturi cu dulceţuri din cele mai diferite fructe: prune şi gutui, nuci şi nărămzi, mure şi piersici, agrişe şi trandafiri, cireşe şi caise. Tutunul ocupă şi el un loc de cinste. Narghilelele, lulelele sau pipele fac parte din recuzita unui boier. Narghilelele şi lulelele sînt foarte lungi şi, uneori, aşezat pe divan, narghileaua boierului atinge podeaua. Ele sînt confecţionate din lemn de cireş sau de iasomie, urmîndu-se de cele mai multe ori moda de la Constantinopol, iar tutunul adus din cele mai exotice regiuni delectează pe evghenitul boier atunci cînd sastiseşte întins pe sofa. Bineînţeles că dezvoltarea acestui ritual duce şi la apariţia unor "servitori" specializaţi nu numai în prepararea, pregătirea, servirea acestor delicatesuri, ci mai degrabă în elaborarea şi practicarea pas cu pas a ritualului. La curtea domnească sau în marile case boiereşti o droaie de servitori sînt pregătiţi pentru a fi cafegii, ciubuccii, sofragii, iar ţigăncile sînt educate cum să se strecoare cu iuţeală şi abilitate printre "mosafiri" şi sofale pentru a aduce cafea proaspătă, dulceţuri felurite, tutunul dorit sau apă de trandafiri pentru spălarea mîinilor.

În momentul sosirii, ambasadori, consuli, călători sau simpli prieteni sînt primiţi la curtea domnească sau într-o importantă casă boierească cu desfăşurarea unui întreg ritual de politeţuri din care nu lipsesc cafelele, dulceţurile, şerbeturile, confeturile, dulciurile, zaharicalele, narghilelele.

Iată cum se desfăşura ritualul cafelei aşa cum este el descris de un martor ocular, medicul Andreas Wolf, la 1784: "Stăpînul casei bate din palme (este un semnal obişnuit care înlocuieşte clopoţelul folosit la noi) şi, într-o clipă, odaia de primire s-a umplut de slugi. Fata din casă, de obicei o ţigancă, aduce pe o tavă de argint un pahar cu apă proaspătă, împreună cu o chisea drăguţă, în care se găseşte aşa-numita dulceaţă. Aceasta o predă cucoanei care apoi serveşte cu mîna ei pe fiecare musafir. Deoarece acesta este primul semn al onorurilor, indiferent de zi sau de anotimp, refuzul ar însemna o lipsă de cuviinţă. Oaspetele îşi ia, aşadar, o linguriţă bine umplută şi apoi bea după ea apă cît pofteşte. În timpul acesta apare cafegiul cu tava sa pe care se găsesc ibricul de cafea şi filigenele împreună cu suporturile. Se dă cafeaua nefiltrată (pregătită) de obicei fără zahăr, după cum am văzut şi la turci. Stăpîna casei întinde cu mîna ei fiecărui musafir filigeana cu cafea; în clipa aceea se apropie ciubugiul şi oferă pe rînd fiecăruia cîte o lulea aprinsă chiar atunci."

Uneori îmi doresc sastiseala de la 1800 şi tihna unei filigene de cafea în fumul parfumat al unei narghilele.

În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.