Cafeaua, dulcea┼úa ┼či narghileaua

Cafeaua, dulcea┼úa ┼či narghileaua jpeg

(Apărut în Dilema veche, nr. 115, 6 aprilie 2006)

Diminea┼úa spre pr├«nz, c├«nd boierul se treze┼čte, cafelu┼úa neagr─â ├«l a┼čteapt─â aburind ┼či r─âsp├«ndind ├«n odaie aroma pl─âcut─â a gustului am─ârui. Apoi ea ├«l ├«nso┼úe┼čte mai la fiecare mas─â, p├«n─â t├«rziu c─âtre miezul nop┼úii, c├«nd la ultima mas─â de sear─â abunden┼úa de bucate se strope┼čte cu o alt─â filigea de cafea c├«t mai neagr─â ┼či c├«t mai amar─â.

La 1800, cafeaua ocup─â un loc principal ├«ntre pl─âcerile elitei aristocratice: preg─âtit─â cu mare grij─â ┼či dup─â modele turce┼čti, iar fiecare buc─ât─ârie beneficiaz─â de "moar─â de m─âcinat" ┼či-un ibricu┼ú delicat. ├Än salona┼č, gata oric├«nd, tava cu cele ┼čase zarfuri cu filigenele lor, cu linguri┼úe de argint, a┼čteapt─â cafeaua aburind pentru a fi servit─â musafirilor. Ien─âchi┼ú─â V─âc─ârescu ├«┼či aduce de la Viena "ibric de cafea cu 12 feluri de c─âni de Europa", cu "ibric pentru lapte", cu zaharni┼ú─â astfel ├«nc├«t buc─â┼úica de zah─âr s─â fie luat─â cu cle┼čtele "a┼ča cum fac europenii" ┼či nu cu degetele. Toate acestea trebuiau s─â se a┼čeze bine pe o tav─â ├«n care s─â ├«ncap─â "6 r├«nduri de ce┼čti" "cu farfurioarele lor pe dedesubt". Serviciul de cafea devine at├«t de important, c─â ajunge s─â fac─â parte din zestrea unei fete la m─âritat. Printre lucrurile de zestre (10 decembrie 1725) ale St─âncu┼úei Glogoveanu se reg─âsesc "12 filigene bune, cu zarfurile lor de argint; una tav─â de argint, un ibric de argint de cafea". La 1792, Ilinca Hrisoscoleu prime┼čte "12 zarfuri (farfurioare) de argint cu feligenile lor (ce┼čti)"; Zmaranda Z─ârnescu prime┼čte, la 1794, numai "4 zarfuri de argint cu filigenele lor", pentru ca dup─â 1800 s─â se treac─â la "12 farfurioare de argint cu ce┼čcu┼úele lor, din cele suflate cu aur".

La sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea, Bucure┼čtiul este invadat de o serie de cafenele. Aici se servea, pe l├«ng─â obi┼čnuita cafea, ┼či micul dejun ce consta ├«n cafea cu lapte, p├«ine cu unt sau alte delicate┼úuri dorite de trec─âtorul ├«nfometat. La 13 martie 1797, marele ag─â se arat─â ├«ngrijorat de cre┼čterea f─âr─â or├«nduial─â a num─ârului cafenelelor, existau deja 14, iar un oarecare Dumitrache, fost bacalba┼ča, cerea "├«nvoire" pentru a deschide o alta, a┼ča c─â ├«l refuz─â sub pretextul urm─âtor "├«nmul┼úirea cafenelelor nu este politiei acesteia ┼či ob┼čtii de nici un folos, ci de stric─âciune".

Cafeaua este ├«ntotdeauna ├«nso┼úit─â de dulcea┼ú─â servit─â ┼či ea ├«n vase speciale: "┼čase farfurii de argint pentru dulcea┼ú─â cu linguri┼úe" prime┼čte Anastasia Deleanu la 1809. Aproape ├«n fiecare cas─â exist─â farfuriu┼úa de argint cu linguri┼úa ei pentru dulcea┼ú─â, la care se adaug─â uneori chiseaua. C─âm─ârile au fie iarn─â, fie var─â rafturi cu dulce┼úuri din cele mai diferite fructe: prune ┼či gutui, nuci ┼či n─âr─âmzi, mure ┼či piersici, agri┼če ┼či trandafiri, cire┼če ┼či caise. Tutunul ocup─â ┼či el un loc de cinste. Narghilelele, lulelele sau pipele fac parte din recuzita unui boier. Narghilelele ┼či lulelele s├«nt foarte lungi ┼či, uneori, a┼čezat pe divan, narghileaua boierului atinge podeaua. Ele s├«nt confec┼úionate din lemn de cire┼č sau de iasomie, urm├«ndu-se de cele mai multe ori moda de la Constantinopol, iar tutunul adus din cele mai exotice regiuni delecteaz─â pe evghenitul boier atunci c├«nd sastise┼čte ├«ntins pe sofa. Bine├«n┼úeles c─â dezvoltarea acestui ritual duce ┼či la apari┼úia unor "servitori" specializa┼úi nu numai ├«n prepararea, preg─âtirea, servirea acestor delicatesuri, ci mai degrab─â ├«n elaborarea ┼či practicarea pas cu pas a ritualului. La curtea domneasc─â sau ├«n marile case boiere┼čti o droaie de servitori s├«nt preg─âti┼úi pentru a fi cafegii, ciubuccii, sofragii, iar ┼úig─âncile s├«nt educate cum s─â se strecoare cu iu┼úeal─â ┼či abilitate printre "mosafiri" ┼či sofale pentru a aduce cafea proasp─ât─â, dulce┼úuri felurite, tutunul dorit sau ap─â de trandafiri pentru sp─âlarea m├«inilor.

├Än momentul sosirii, ambasadori, consuli, c─âl─âtori sau simpli prieteni s├«nt primi┼úi la curtea domneasc─â sau ├«ntr-o important─â cas─â boiereasc─â cu desf─â┼čurarea unui ├«ntreg ritual de polite┼úuri din care nu lipsesc cafelele, dulce┼úurile, ┼čerbeturile, confeturile, dulciurile, zaharicalele, narghilelele.

Iat─â cum se desf─â┼čura ritualul cafelei a┼ča cum este el descris de un martor ocular, medicul Andreas Wolf, la 1784: "St─âp├«nul casei bate din palme (este un semnal obi┼čnuit care ├«nlocuie┼čte clopo┼úelul folosit la noi) ┼či, ├«ntr-o clip─â, odaia de primire s-a umplut de slugi. Fata din cas─â, de obicei o ┼úiganc─â, aduce pe o tav─â de argint un pahar cu ap─â proasp─ât─â, ├«mpreun─â cu o chisea dr─âgu┼ú─â, ├«n care se g─âse┼čte a┼ča-numita dulcea┼ú─â. Aceasta o pred─â cucoanei care apoi serve┼čte cu m├«na ei pe fiecare musafir. Deoarece acesta este primul semn al onorurilor, indiferent de zi sau de anotimp, refuzul ar ├«nsemna o lips─â de cuviin┼ú─â. Oaspetele ├«┼či ia, a┼čadar, o linguri┼ú─â bine umplut─â ┼či apoi bea dup─â ea ap─â c├«t pofte┼čte. ├Än timpul acesta apare cafegiul cu tava sa pe care se g─âsesc ibricul de cafea ┼či filigenele ├«mpreun─â cu suporturile. Se d─â cafeaua nefiltrat─â (preg─âtit─â) de obicei f─âr─â zah─âr, dup─â cum am v─âzut ┼či la turci. St─âp├«na casei ├«ntinde cu m├«na ei fiec─ârui musafir filigeana cu cafea; ├«n clipa aceea se apropie ciubugiul ┼či ofer─â pe r├«nd fiec─âruia c├«te o lulea aprins─â chiar atunci."

Uneori ├«mi doresc sastiseala de la 1800 ┼či tihna unei filigene de cafea ├«n fumul parfumat al unei narghilele.

├Än ┼čalvari ┼či cu i┼člic. Biseric─â, sexualitate ┼či divor┼ú ├«n ┼óara Rom├óneasc─â a secolului al XVIII-lea.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.