Bucure┼čtiul de alt─âdat─â

14 iulie 2010
Cine f─âcea jocurile? jpeg

(Articol apărut în Dilema nr. 455, 16-22 nov 2001)

Am ajuns, prima oar─â, ├«n Bucure┼čti pe la v├«rsta de 16 ani, venind din Boto┼čanii mei liceali. Era toamn─â t├«rziu ┼či totul m-a fascinat. Mi se p─ârea o minun─â┼úie, ie┼čit─â parc─â din c─âr┼úile pe care le tot citeam. ┼×i la toate au pus capac afi┼čele care anun┼úau un spectacol de operet─â c├«ntat de nimeni altul dec├«t de Ion Dacian. Visul de a asista la un astfel de spectacol nu era, pentru mine, realizabil. Venisem cu treburi, ├«nso┼úit ┼či cu banii num─âra┼úi. Dar spectacolul str─âzii, cu tramvaie, automobile, cu vitrinele str─âlucitoare ┼či pline de m─ârfuri atr─âg─âtoare, tot acel vuiet, totul m─â uluia ┼či priveam n─âuc ├«n toate p─âr┼úile, neput├«ndu-mi reveni. De la Gara de Nord, spre zece diminea┼úa, nimerisem ├«n acest furnicar care m─â uluia efectiv. Persoana care m─â ├«nso┼úise m─â privea uimit─â ┼či mie aproape c─â-mi pierise graiul. Am realizat, instantaneu, c─â micul Paris e o realitate de net─âg─âduit ┼či c─â mie mi-a fost h─âr─âzit s─â-l contemplu aievea. Dep─â┼čise tot ceea ce credeam despre un mare ora┼č, o mare capital─â ┼či, de aceea, nu-mi mai reveneam din uimire. Amintirea aceea de atunci, a primului contact cu Bucure┼čtiul tentacular, d─âdea la o parte tot ce citisem (ah, povestioarele s─âm─ân─âtoriste ┼či, mai ales, romanul lui Cezar Petrescu Bucure┼čti, ora┼čul pr─âbu┼čirilor!), ├«n locul imaginilor de nenorociri inventate scriptic r─âm├«nea realitatea unui ora┼č fascinant. Am mai fost de c├«teva ori ├«n Bucure┼čti. Dar acea prim─â impresie, aproape halucinant─â, n-am retr─âit-o niciodat─â. Apoi, ├«n 1951, mi-a fost dat s─â ajung student la Bucure┼čti. Eu, prudent (├«mi r─âm─âsese ceva ├«n cuget din lecturile din Cezar Petrescu ┼či al┼úii asemenea), alesesem Clujul. Dar c├«nd, dup─â examenul de admitere, am venit la facultate, am aflat cu stupoare c─â, de fapt, Facultatea de Filozofie din Cluj se desfiin┼úase ┼či c─â studen┼úii se mutau la Bucure┼čti. Vestea m-a uimit. Dup─â verific─âri de dosar, am izbutit s─â trec, atunci, de aceast─â strung─â periculoas─â: dup─â ce, o lun─â de zile c├«t au durat verific─ârile, am tot citit la Biblioteca Universitar─â, ├«ntr-o zi au fost afi┼čate listele cu cei ap┼úi s─â mearg─â ├«n Capital─â.

┼×i ├«ntr-o sear─â, bucuros c─â tr─âsesem clapa celor din Comisie (mi s-a mai ├«nt├«mplat asta, apoi, de c├«teva ori), am plecat spre Bucure┼čti. C─âminul nostru studen┼úesc era undeva pe cheiul D├«mbovi┼úei, pe strada Brutus, instalat ├«ntr-un fost hotel deocheat de la care r─âm─âsese pe post portarul care, c├«nd ceream cheia camerei, ├«mi descria cu delicii fosta "chiria┼č─â". Cantina era relativ aproape ┼či, mai ales, victorie!, ├«n imediata apropiere, perete ├«n perete cu cantina era Opera de Stat (cl─âdirea s-a d─âr├«mat ┼či, ├«n locu-i, se casc─â azi etajele unui bloc l─âsat de izbeli┼čte). Serile, aproape toate, mi le petreceam acolo ┼či devenisem un efectiv maestru ├«n a intra pe ascuns la spectacole. Diminea┼úa, dup─â ce luam masa la cantin─â, o luam, ├«ncet, pe cheiul D├«mbovi┼úei, spre facultatea care era, ca ┼či ast─âzi, ├«n cl─âdirea Facult─â┼úii de Drept. Ie┼čeam pe bulevard prin stradela ├«n care func┼úioneaz─â Teatrul Bulandra (atunci ├«i spunea Municipal) ┼či, lipa-lipa, ajungeam la facultate, nu ├«nainte de a l─âsa, pe st├«nga, vestita cofet─ârie Teichman, pe care, fire┼čte, n-aveam bani s-o vizitez nici la dus, nici la ├«ntors. Dar venind la mai vechea amintire despre fascinantul Bucure┼čti, totul se tasase bine ┼či, acum, m─â plimbam pe str─âzi (pe unele le ├«nv─â┼úasem bine) ca un privitor oarecare, cuminte ┼či plictisit al Bucure┼čtiului ├«n care tr─âiam (vorba vine: mai mult st─âteam prin biblioteci). Regretam, adesea, c─â nu puteam retr─âi fascinanta impresie a imaginii Bucure┼čtiului de la prima vizit─â de pe la 16 ani. Dar a┼ča trec toate! ┼×i chiar m─â bucuram de plec─ârile ├«n vacan┼ú─â la mine, la Boto┼čani, pentru a abandona o vreme Bucure┼čtiul.

├Äntr-o var─â (era ├«n vremea Festivalului Tineretului din ├«ntreaga lume: 1953), ├«mpreun─â cu c├«┼úiva colegi, am fost admis s─â lucrez, temporar, la Agerpres de pe strada Const. Mille (directorul institu┼úiei era profesor la sec┼úia de Ziaristic─â a Facult─â┼úii de Filozofie, regretatul Vasile Dumitrescu, om realmente de treab─â). Aveam c─âmin ┼či cantin─â la dispozi┼úie ┼či Bucure┼čtiul se schimbase efectiv ├«n fream─âtul de tineri din toat─â lumea care transformaser─â centrul Capitalei ├«n carnaval, mai ales noaptea. Dar, am aflat, serviciul de Cadre ceruse despre mine date la Boto┼čani, pentru a m─â verifica. Dup─â c├«teva s─âpt─âm├«ni, am fost chemat la Cadre ┼či un personaj cu aere de om binevoitor mi-a spus c─â dosarul meu e at├«t de ├«nc─ârcat (tata, negustor, tocmai atunci fusese trimis, pe cale administrativ─â, adic─â f─âr─â judecat─â, pe un an, la ┼čantierul Bicaz), ├«nc├«t nu mai pot r─âm├«ne nici o zi redactor acolo ┼či c─â singurul serviciu pe care mi-l poate face este s─â nu comunice informa┼úiile la Cadrele Universit─â┼úii - ┼či l-a f─âcut. ┼×i eu care trecusem cu bine examenul la Agerpres cu o lucrare scris─â despre Civiliza┼úia Coca-Colei, de┼či nu ┼čtiam ce e acea b─âutur─â din care, e inutil s-o spun, nu gustasem. Dar citisem, de cur├«nd, un volum de pamflete al lui Zaslavski ┼či am scos-o bine la cap─ât, ├«nc├«t examinatorii (dintre care ├«mi amintesc pe un domn Sergiu Verona) propuseser─â s─â m─â angajeze imediat; fire┼čte, ├«nainte de sosirea informa┼úiilor despre dosar. Dar eu refuzasem pentru c─â voiam s─â-mi dedic tot timpul studiilor, cursurilor ┼či lecturii. A┼ča c─â am fost nevoit s─â p─âr─âsesc Bucure┼čtiul ├«n carnaval (dar ├«nfometat aspru) ┼či s─â m─â ├«ntorc la Boto┼čani unde mi-am g─âsit repede serviciu pentru a aduna banii ├«n vederea procur─ârii hainelor pe cartela pe puncte (cine mai ┼čtie azi de cartela pe puncte, f─âr─â de care nu puteai, atunci, cump─âra nici o ┼úes─âtur─â de ├«mbr─âc─âminte!).

Apoi, c├«nd mi-am ├«nceput, ├«n 1954, stagiul de studiu la Biblioteca Academiei (care avea s─â dureze vreo cincizeci de ani), ├«mi pl─âcea s─â citesc c─âr┼úi despre istoria Bucure┼čtilor. Una dintre acestea era la vedere ┼či liber─â la consultare ├«n ceea ce se numea Biblioteca uzual─â. Era Istoria Bucure┼čtiului de Ionescu-Gion. ┼×tiam c─â fusese criticat─â pentru inexactit─â┼úi ┼či chiar plagiat. Dar era scris─â frumos, avea mult─â ilustra┼úie, pe o h├«rtie de lux ┼či, de obicei, luni de zile, p├«n─â ├«mi soseau c─âr┼úile sau periodicele comandate, luam din raft cartea corpolent─â a lui Ionescu-Gion ┼či o citeam cu delicii. Acolo am aflat eu, prima oar─â, relat─âri despre vechiul Bucure┼čti ┼či despre procesul transform─ârii ora┼čului dintr-unul oriental slav ├«n micul Paris (cei din ┼ú─ârile balcanice ┼či dimprejur, unii veni┼úi aici la studii, a┼ča ├«l numeau, cuceri┼úi de farmecul indicibil al ora┼čului). Apoi mi-am ├«mbog─â┼úit lecturile despre vechiul Bucure┼čti ┼či istoria sa. Am citit, ├«n 1967, Istoria Bucure┼čtiului de Const. C. Giurescu, lucrare doct─â, foarte informat─â, dar arid─â (m─ârturisesc c─â o preferam pe cea a lui Ionescu-Gion).

Am citit, apoi, c─âr┼úile lui Papazoglu, Const. C. Bacalba┼ča, V─ât─âmanu, G. Potra ┼či altele. Nu m─â s─âturam s─â aflu momente ale evolu┼úiei ora┼čului. Desigur, trecerea dintr-un ora┼č plin de gr─âdini, de vii (sus, pe strada - fost─â? - 13 septembrie ┼či pe dealul Filaretului) ┼či str─âzi f─âr─â concep┼úie edilitar─â a ├«nceput-o vestitul primar Pache Protopopescu, ├«n a doua jum─âtate a veacului al XIX-lea. El, injuriatul de personajele lui Caragiale, a t─âiat calea spre marile bulevarde, desfiin┼ú├«nd str─âzi patriarhale, d─âr├«m├«nd multe cl─âdiri. Pe acolo, mai sus de Pia┼úa Rosetti, pe partea dreapt─â a str─âzii, venind dinspre Universitate, a d─âr├«mat m─ân─âstirea Caimata, locul fiind ┼či azi semnalat de o piatr─â pe care scrie tot ceea ce azi trec─âtorul trebuie s─â ┼čtie, dac─â ├«l intereseaz─â. Tot pe atunci s-au ridicat cele dou─â cl─âdiri din capul C─âii Victoriei (dinspre cheiul D├«mbovi┼úei), fosta Po┼čt─â Central─â ┼či C.E.C.-ul. A fost, pentru asta, ┼či ├«n proces, devizul fiind - obiceiul p─âm├«ntului! - descoperit umflat de tantiemele comisioanelor. Spre sf├«r┼čitul veacului al XIX-lea sau ├«nceputul celui urm─âtor s-a ├«n─âl┼úat cl─âdirea Bibliotecii Centrale Universitare (trecut─â recent printr-un crunt, devastator dezastru), pe vremuri numit─â Funda┼úia Principelui Carol, cu o sal─â de conferin┼úe, la parter, de mare vog─â ├«ntre r─âzboaie. Atunci, ├«n interbelic, de fapt, s-a modernizat esen┼úial Bucure┼čtiul cu marile ┼či impun─âtoarele cl─âdiri de pe cele dou─â mari bulevarde, ora┼čul c─âp─ât├«nd aspectul unuia efectiv occidental. Calea Victoriei r─âm─âsese ├«ngust─â ├«ntre Pia┼úa Palatului ┼či ├«ntret─âierea cu Calea Grivi┼úei. Dar ┼či aici s-au construit cl─âdiri monumentale. De pild─â, Biblioteca Academiei a fost inaugurat─â ├«n 1936 de ministrul Alex. Lapedatu, dar r─âm├«n├«ndu-se spre sf├«r┼čit cu banii ispr─âvi┼úi, s-a apelat la marele negustor Orghidan care a donat sumele necesare mobilierului, cu acele incomode mese ┼či scaune ├«n s─âlile de lectur─â.Dar ├«mi aduc aminte, din multele mele lecturi, despre Bucure┼čtiul de odinioar─â. Papazoglu ┼či al┼úii povestesc c─â pe locul unde se afl─â azi Ateneul era un fel de p─âdurice compact─â, f─âr─â str─âzi ┼či case. P─âdurea a fost t─âiat─â ┼či, treptat, totul a c─âp─âtat ├«nf─â┼úi┼čarea de ast─âzi.

Tot Papazoglu poveste┼čte c─â pe locul unde se afl─â azi Gr─âdina Icoanei era o balt─â cu sm├«rcuri de unde sacagiii ora┼čului scoteau ap─â, aliment├«nd cartierul. T├«rziu a c─âp─âtat contur ├«nf─â┼úi┼čarea de ast─âzi. Se ┼čtie c─â pe locul unde, acum, se afl─â Casa Armatei ┼či larga ei pia┼ú─â a fost m─ân─âstirea S─ârindar. D─âr├«mat─â pentru modernizarea zonei (┼či au fost, pentru asta, multe proteste ale ├«mpricina┼úilor), azi o strad─â care duce spre Brezoianu ├«i poart─â numele. ┼×i cum ├«nt├«mplarea a f─âcut ca pe acea strad─â s─â se afle, de pe la 1900, redac┼úia ┼či tipografia ziarului Adev─ârul (┼či editura cu acela┼či nume), mai jos fiind palatul Universul, ziarele cu cel mai mare tiraj, ├«ncr├«ncen─âri (┼či, ├«n interbelic, efective b─ât─âlii ├«ntre n─âimi┼úi) se duceau ├«ntre partizanii celor dou─â gazete concurente. Adev─ârul ┼či Diminea┼úa, cu tot trecutul lor, erau organisme democrate ┼či Universul, la care se ad─âuga Curentul erau gazete de dreapta ┼či extrema dreapt─â. B─ât─âliile (nu de pres─â, ci ├«mpotriva ei) dintre aderen┼úii acelor factori de opinie mergeau p├«n─â acolo ├«nc├«t se incendiau, la chio┼čcuri, ziarele democrate. Acestui efectiv r─âzboi i-a pus cap─ât, la sf├«r┼čitul lui decembrie 1937, guvernul Goga-Cuza decret├«nd suspendarea ziarelor Adev─ârul ┼či Diminea┼úa (la care a ad─âugat Lupta lui Emil Fagure). A fost, aceasta, o lovitur─â fatal─â administrat─â democra┼úiei rom├óne┼čti. Dar c├«te nu s-ar putea povesti despre Bucure┼čtiul de alt─âdat─â (e titlul c─âr┼úii lui Const. C. Bacalba┼ča)!

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.