Statul protector sau statul-judecător?

21 aprilie 2010
Statul protector sau statul judecător? jpeg

(apărut in Dilema, Nr. 193, 20 - 26 septembrie 1996)

Problemele esenţiale ale protecţiei sociale nu pot fi tratate exclusiv în maniera impresionistă cu care ne-au obişnuit discursurile acelor politicieni care au înlocuit „grija faţă de om a statului socialist” cu formula potrivit căreia „statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Formula citată aici este extrasă chiar din textul Constituţiei (art. 43 alin.1). Trebuie remarcat, mai întîi, că ea conţine o puternică sugestie etatist-autoritară, căci statul e obligat să intervină în economie; riguros vorbind, această obligaţie contravine unei alte dispoziţii constituţionale, şi anume celei în care se afirmă că „economia României este economie de piaţă”. Pe de altă parte, în loc să specifice modalitatea în care respectiva obligaţie a statului e supusă controlului, formula care ne interesează indică un scop vag, ce nu poate fi susceptibil de o interpretare univocă: e vorba de „asigurarea unui trai decent”. Definind protecţia socială în spiritul unui etatism fără margini şi atribuind acestui etatism un scop lipsit de un sens precis (traiul „decent”), Constituţia a devenit suportul unor discursuri politicianiste care coabitează foarte bine cu o sărăcie, la rîndul ei, fără margini, dar şi cu practici politice clientelare tipice pentru un stat socialist corupt. E evident că, în aceste condiţii, oricare cetăţean e aşezat, fără voia lui, în faţa unei alegeri scandaloase: cine nu alege să fie client al statului atotputernic, va fi sărac (va alege sărăcia). Una din consecinţele acestei situaţii este aceea că întrebările legate de statutul protecţiei sociale îşi pierd orice interes, fiind considerate o iluzie, o dovadă de irealism politic.

Şi totuşi aceste întrebări trebuie formulate. Ele sînt de felul următor: cine trebuie protejat? toţi indivizii sau doar cei care nu depăşesc un anumit venit? cine e protectorul? statul sau agenţiile private? cine decide pînă unde se extinde protecţia? se poate aplica principiul deciziei majoritare în acest caz? e drept ca 50 la sută plus unu să decidă cine va fi protejat şi cine nu? ce fonduri se folosesc pentru această protecşie? majoritatea se poate pronunţa asupra acestui subiect? e drept ca 50 la sută plus unu să decidă prelevarea unei părţi din veniturile tuturor pentru a-i întreţine pe cei care vor urma să fie protejaţi în mod special? în ce măsură protecţia unor indivizi nu e o lezare a egalităţii în faţa legii a cetăţenilor, care e „miezul” statului de drept? în ce măsură protecţia unor grupuri nu blochează eficacitatea principiilor pieţei? Etc.

Răspunsurile date acestor întrebări pot să fie, de bună seamă, extrem de diferite, dar ceea ce distinge în mod radical soluţiile politice alese în statele moderne de incoerentele măsuri de protecţie socială de la noi este tocmai caracterul explicit, public al dezbaterii care oferă soluţii de un tip sau altul. Nu putem oferi aici nici măcar o schiţă de răspuns pentru asemenea întrebări. Putem în schimb formula dificultatea majoră pe care îşi propune să o rezolve o abordare liberală a chestiunii protecţiei sociale.


În acest caz, dificultatea este legată chiar de sensul dat termenului „protecţie”. Iată ce scria în acest sens un eminent istoric francez, Pierre Rosanvallon, un liberal moderat din familia spirituală a lui Raymond Aron, într-o carte care ar merita să fie tradusă şi în româneşte (La crise de l'Etat-providence, Seuil, 1981): „Liberalismul clasic rămîne blocat într-un paradox: el elaborează o teorie economică a autoreglării socialului prin intermediul pieţei, dar fără a se emancipa, în acelaşi timp, de reprezentarea politică tradiţionala a statului-protector, aşa cum apare aceasta, de pildă, la Locke.” Rosanvallon a remarcat foarte bine că modelul statului liberal (modern) este acela al unui stat protector. La Locke, menţionat şi în scurtul pasaj citat aici, protecţia are ca obiect „viaţa, libertatea şi bunurile” fiecărui cetăţean. Aici trebuie făcute două observaţii. Pe de o parte, statul-providenţă, cel care îşi articulează acţiunea în jurul protecţiei sociale, este o extindere, o aprofundare a ideii statului-protector. Ca să luăm un singur exemplu, protecţia vieţii, care la Locke însemna protecţia corpului fiecărui cetăţean în faţa agresiunii celorlalţi, devine în modelul statului-providenţă „asigurarea subzistenţei fiecărui membru al comunităţii”. Pe de altă parte, această schimbare de perspectivă este însoţită, într-un alt orizont, de formularea unei teorii (şi ea iniţial liberală) în care societatea nu mai este gîndită sub forma corpului, ci sub forma pieţei, un mecanism suficient sieşi. Întîlnirea celor două modele – a celui în care protecţia se extinde la asigurarea subzistenţei şi a celui în care societatea însăşi nu mai e gîndită ca un corp, ci exclusiv ca o piaţă – a produs două tipuri de reacţii. E vorba, mai întîi, de o reacţie extrem de coerentă din punct de vedere teoretic, cea în care protecţia vieţii, a libertăţii şi a bunurilor e redefinită ca protecţie a principiilor pieţei. Statul, în această perspectivă, nu mai este, la drept vorbind, o instanţă protectoare, ci un simplu judecător al corectitudinii derulării schimburilor dintre indivizi. El nu se investeşte în economie, ci rămîne arbitru, un spectator neutru, sesizat la fel ca o instanţă ordinară care împarte dreptatea ori de cîte ori cineva se consideră lezat în liberul exerciţiu al facultăţilor sale pe piaţa liberă. Protecţia e, la limită, una strict individuală. Termenul social nu mai are nici un sens. Protecţia socială e un miraj, va scrie Hayek în interiorul acestei paradigme. Cea de-a doua reacţie a fost şi ea, iniţial (adică în secolul al XIX-lea), coerentă din punct de vedere teoretic: în loc să redefinească protecţia în sensul în care judecătorul protejează interesele strict private, socialiştii (lor le aparţine această a doua reacţie!) au preferat să redefinească piaţa în limitele unei redistribuiri statistice a riscurilor, pe care statul este chemat să o controleze. Principiul socialist al protecţiei sociale este întemeiat pe iluzia că o noţiune cum e cea de probabilitate statistică se poate substitui inefabilei trăiri individuale, pentru ca nimeni să nu fie lipsit de un trai „decent”, cum ar zice constitutionaliştii romani.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.