Povestea e prea stufoasă ca să nu mă apuc să o redau metodic. În vara lui 2019, o mare companie malteză de pariuri s-a oferit să sponsorizeze federația norvegiană de șah cu aproape șase milioane de dolari. Problema era că în Norvegia, cu excepția loteriei naționale Norsk Tipping, nicio companie de jocuri de noroc nu are voie să își facă reclamă. Maltezii de la Unibet s-au arătat dispuși să treacă peste impediment, cu condiția ca, în următorii cinci ani, federația să le facă lobby pentru a schimba legislația.

Dar, după cum se știe, în Norvegia e democrație. Sponsorizarea de la Unibet trebuia votată de către cluburile din federație. Cu un agil simț politic, campionul mondial Magnus Carlsen își face un club. Peter Doggers de la chess.com a scris că primii 1.000 de membri erau primiți gratis în clubul lui Carlsen, acesta plătindu-le taxa la federație. Cu toată mobilizarea însă, oferta Unibet a căzut la vot. Compania de pariuri nu a mai devenit sponsorul federației norvegiene de șah.

Aici ar fi de menționat că sponsorul federației române de șah a fost în 2019 tot o companie de pariuri sportive, Superbet. Pe internet am găsit că și aceasta e înregistrată în Malta. Văd, de asemenea, că intervalul comercial la Australian Open e suprasaturat de reclame la companiile de pariuri sportive. Nu știu cum vinde Eurosport spațiile publicitare, dar probabil sînt alocări făcute de la țară la țară, ceea ce înseamnă că aceste companii au cumpărat spații publicitare special pentru publicul din România. Iar pe străzi observ că s-au înmulțit „casele” de pariuri, multe dintre ele amplasate strategic lîngă alte „case”, de amanet. Dar aici e o altă discuție.

Revenind la partida noastră, Grupul Kindred, care deține marca Unibet, și Carlsen au mers însă mai departe. Au făcut un contract separat, așa încît, pentru 2020 și 2021, Carlsen va fi „ambasadorul Unibet”. Oriunde va juca, norvegianul va purta însemnele Unibet. Oriunde, mai puțin în Norvegia natală. Aici, legile sînt clare și nici măcar Carlsen nu a găsit o combinație cîștigătoare pentru ele. Grupul Kindred dă tîrcoale de mai multă vreme fenomenului șahist norvegian. În 2014, a sponsorizat Norway Chess, un mare turneu de șah la care juca și Carslen, dar nu și-a putut afișa numele și sigla, tot din cauza interdicției menționate, concursul fiind botezat chiar așa, No Logo Norway Chess.

În definitiv, ar fi fost de înțeles efortul lui Carlsen. Are tot dreptul să semneze ce contract de sponsorizare dorește, ca orice sportiv. Fiecare își stabilește standardele, iar dacă norvegianul vrea să le coboare puțin, e treaba lui. Spun asta pentru că, pînă la urmă, jocurile de noroc nu sînt unanim apreciate în societate. Unii specialiști afirmă că dau dependență și afectează destine. Dar iarăși, cine sîntem noi să salvăm oameni cu forța? În niciun caz nu restrictivii legiuitori norvegieni.

Numai că Magnus Carlsen a încercat să își justifice decizia. Și a spus că el și sponsorul „împărtășesc o mulțime de valori comune, cum ar fi abordarea analitică a jocurilor”. Într-un spot de popularizare a parteneriatului, campionul mondial susține de asemenea că „norocul nu e o coincidență”. Nu mă așteptam ca tocmai Carlsen să apeleze la asemenea sofisme. Norocul chiar e o coincidență și prin definiție nu există nicio cale logică de a determina hazardul. Carlsen însuși o știe din experiența lui șahistă, cînd era absolut pierdut în unele partide, dar cu totul independent de voința, pregătirea și analizele lui Carlsen, adversarul greșea inexplicabil. „Am fost norocos”, spunea apoi fericit norvegianul, și nu „am fost mai analitic”. Da, există aproximări ale rezultatelor, abordări statistice, modele matematice de succes, modele mentale de succes, analize multidisciplinare, teorii de optimizare a deciziilor, dar, cu toate acestea, un lucru e clar: nu am reușit să ajungem să prevedem dacă va cădea cap sau pajură. Or, companiile de jocuri de noroc pe acest lucru se bazează, alături bineînțeles de calculele profesioniste de a nu se expune excesiv riscului. Pentru că de aici le vine profitul cu care trăiesc și își plătesc reclamele.

Nu e pentru prima oară cînd șahul e folosit ca manta pentru o apariție mai onorabilă; și dictatorii pozau în mari iubitori, dacă nu chiar jucători de șah. Căci pot bănui că interesul Unibet pentru șah, de fapt, arată intenția de a da afacerii jocurilor de noroc o respectabilitate suplimentară. Poate că sînt și profesioniști ai jocurilor de noroc, care știu cum să cîștige. Dar companiile de pariuri nu de la ei încasează banii, ci de la mulțimea de jucători anonimă, care, iată, poate fi servită acum și cu o mică pretenție de logică și respectabilitate.

Diagrama săptămînii

Soluția diagramei 193 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 192 de data trecută: 1… Dh3 2. Ce3 Dxh2+! 3. Rxh2 Th6+ 4. Dh5 Txh5+ 5. Rg1 Th1#

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Magnus Carlsen în postura de ambasador Unibet. Sursa: Unibet.