Virusul transformă adevărurile în gloanțe și tîmplele noastre în ținte
Da, mi-e teamă. Nu neapărat de epidemie, ci de acele adevăruri pe care le știm, ne-am complăcut în ele, și acum, stîrnite de virusul acesta, ne lovesc din plin și ne pot ucide!
Iată: la această oră, România este singura țară din spațiul euro-american care nu implementează o schemă de ajutor a propriei economii. Prăbușirea aproape totală a unor industrii (transport, HORECA, media etc.) va duce în termen de zile la aproape 1 milion de șomeri, conform unei analize publicate astăzi de adevărul.ro. Pentru că aceste businessuri sînt, în general, fragile. Anii trecuți au fost relativ buni, în care mai toate IMM-urile serioase au început să investească în dezvoltare. Această criză le lovește în cel mai vulnerabil punct al dezvoltării lor, cînd încă rezultatele investițiilor nu au venit: au credite angajate la bănci, au angajați tot mai mulți (căci afacerile se dezvoltau) pe care îi plătesc tot mai bine (căci așa a mers piața muncii), au taxe cu care statul, fie el pesedist sau penelist, i-a tot împovărat, au cifre de afaceri tot mai mari, dar profiturile nu s-au consolidat încă. De ce e profitul important? Simplu: dacă acționarii societății au avut profituri în anii precedenți, ei au de unde să susțină vremurile grele de acum. Dacă nu, nu. Or, dezvoltarea fiind în marș, profiturile încă nu au fost culese, căci ele sînt prognozate pentru anii ce urmează. Cam în această situație se află multe, foarte multe afaceri lovite direct sau prin ricoșeu de spaima coronavirusului.
Și în această situație ai un Guvern autist, un președinte de-o nepăsare de cyborg, un Parlament care legiferează aberant. Cea mai recentă ispravă a Parlamentului: salariile celor care stau acasă să vadă de copiii care nu mai merg la școlile închise de Guvern din cauza epidemiei vor fi suportate de angajatori, care își vor recupera banii reținînd o parte mică (2%) din viitoarele taxe pe munca celor care stau acasă. Rămîi mut! Angajatorilor li se prăbușesc afacerile acum. Cum să le ceri lor să plătească acum salariile unor angajați care nu mai lucrează pentru că Guvernul a închis școlile? Doar indivizi care habar nu au cum se ține o afacere din cash-flow pot gîndi așa ceva. Și nu-i de mirare, căci Parlamentul e plin de indivizi care nu au fost în stare de absolut nimic toată viața lor. Oameni care toată viața lor au mufat bugetele publice într-un fel sau altul. Oameni care cred că banii plutesc în aer, trebuie doar să întinzi mîna să-i apuci. În Parlament nu e loc pentru cei care fac banii cu trudă, cu risc, cu nopți nedormite de gînduri, cu îndrăzneală. Din păcate – și o spun ca unul care a trecut vremelnic pe acolo – Parlamentul României nu a reprezentat niciodată România antreprenorilor și IMM-urilor. Niciodată! Acolo s-au găsit puternic reprezentați bugetarii, pensionarii și marile corporații. Plus ceva mafie. Atît.
Repet, în afara României, toate țările din lume au în vigoare la această oră scheme de ajutor. Sigur, cele bogate, precum Germania sau SUA, bagă bani direct în sistemul circulator al economiei, ca și cum ar pompa sînge într-un corp ce suferă de o gravă hemoragie. Cele mai sărace, ca noi, nu dau neapărat bani de la Guvern, că nu prea au de unde. Dar au relaxat deja unele termene de plată, au suspendat temporar unele dări, au stimulat apariția pe piață a unor linii de credit, preiau, chiar, parte din salariile angajaților numai să nu fie dați afară. Ei bine, la noi nu se guvernează ca la alții. Noi avem stilul nostru. Spectacolul oferit țării speriate de trio-ul Iohannis – Orban – Cîțu a fost, cred, cel mai dezgustător de la Revoluție încoace. Înjuram PSD că, pe vremuri normale, își dă jos singur Guvernul cu moțiune de cenzură? Ni se părea că e de neacceptat? Dar ce a făcut PNL în vremuri de urgență națională cum e? Sigur, nu e PSD, așa că nu ne revoltăm chiar așa de tare, dar încăpățînarea noastră în idiosincrazii nu rezolvă nimic. Economia României e lovită în plex și Guvernul se auto-izolează la Vila Lac nu-știu-care ca să joace dramoleta testelor de coronavirus, ieftină și rușinoasă în context. Ei fac teste cu nemiluita fie că trebuie, fie că nu trebuie, în timp ce medicii spun oamenilor care ar vrea și ei să se testeze, că nu le pot face pentru că sînt scumpe și kiturile sînt insuficiente. Nimeni nu zice că un membru al Guvernului nu trebuie să facă testul. Dar să-l facă decent, după regulile cu care medicii lucrează pentru oricine. Că a trecut prin fața ușii biroului tău un senator infectat cu coronavirus nu te califică pentru test! Și în timp ce Guvernul se testează, se autoizolează prin vilele de protocol și ne dă comunicate despre cum se mai simte, economia cade pe zi ce trece. Las la o parte că, așa cum știu cei care acum se străduiesc să plătească salarii angajaților în condițiile unei piețe cvasi-paralizate de spaimă, succesul intervenției Guvernului în economie este direct influențat de moment: ori o faci la timp, ori o faci degeaba. Și nenorocitul ăsta de timp nu vrea să asculte de ambițiile politice ale lui Orban, de slăbiciunile lui Cîțu, de orarul de lucru al lui Iohannis sau de programul de lucru al Parlamentului, în plen și comisii. Un adevărat dușman al României timpul ăsta!
Adevărurile care ne lovesc brutal, adevărurile pe care epidemia de coronavirus le transformă în arme letale îndreptate spre capetele noastre ne spun că sistemul nostru politic este profund defect, că nimic din ceea ce ajunge să conducă România prin sistemul acestor partide nu ne este bun. Le-am încercat pe toate și nu a ieșit nimic!
Că președintele Iohannis nu e deloc capabil de empatie cu propriul popor știam și cînd l-am votat. De trei ori l-am votat! Dar acum, iată, ceea ce la data votului mi se părea că nu e chiar un motiv să nu-l votez mi se pare un impediment uriaș, ceva ce pur și simplu îl face inapt pentru acest job. Acuma îmi jur să nu mai votez candidați incapabili de empatie, reci și egoiști! Va fi pentru mine un criteriu mai presus de cel al apartenenței politice. Dacă, firește, mai apuc alegerile care vin...
